Carta Europeana a Drepturilor Pacientilor

Cele 14 drepturi definite de Carta pacientului sunt :

1. DREPTUL LA MĂSURI PREVENTIVE :
Fiecare individ are dreptul la servicii adecvate pentru a preîntâmpina apariţia
îmbolnăvirilor. Serviciile de sănătate au obligaţia de a urmări acest obiectiv prin
ridicarea gradului de informare a publicului şi efectuarea procedurilor de prevenţie la intervale regulate şi în mod gratuit, pentru diferite grupuri de populaţie cu risc crescut şi prin asigurarea accesului tuturor la rezultatele cercetării ştiinţifice şi inovaţiilor tehnologice.

2. ACCESIBILITATE :
Fiecare individ are dreptul la servicii de sănătate. Serviciile de sănătate trebuie să asigure acces egal tuturor, fără discriminări legate de resurse financiare, domiciliu, tip de boală sau timp.

3. INFORMARE CORECTĂ :
Fiecare individ are dreptul să primească toate informaţiile referitoare la starea de sănătate, la serviciile de sănătate şi cum să le folosească precum şi tot ce-i poate oferi cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică. Profesioniştii şi toţi
furnizorii de îngrijiri de sănătate trebuie să ofere o informare personalizată pacientului, adaptat în special particularităţilor religioase, etnice şi lingvistice. Aceste informaţii trebuie să fie făcute uşor accesibile înlăturând obstacolele birocratice, educând furnizorii de sănătate, pregătind şi distribuind materiale informative. Pacientul are dreptul să-şi vadă dosarul medical, să fotocopieze, să pună întrebări şi de a se corecta eventualele greşeli. Un bolnav internat are dreptul la o informare continuă şi detaliată, care poate fi garantată eventual de un « tutore ». Fiecare individ are dreptul la acces direct la informare asupra cercetărilor ştiintifice, farmaceutice şi inovaţii tehnologice, fie din resurse publice, fie private, daca aceasta îndeplineşte criteriile de corectitudine şi transparenţă.

4. CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT :
Fiecare individ are dreptul la toate informaţiile care îi pot permite să participe activ în luarea deciziilor referitoare la sănătatea proprie ;această informare este o condiţie prealabilă oricărei proceduri sau tratament, inclusiv participarea la o cercetare ştiinţifică. Furnizorii de sănătate trebuie să ofere pacientului toate informaţiile referitoare la tratamentul sau operaţia care urmează să fie făcute, inclusiv asupra riscurilor asociate, efectelor secundare şi alternativele existente. Această informare trebuie făcută cu suficient timp înainte (cel putin 24 h) şi într-un limbaj accesibil, pentru a permite participarea activă a pacientului la luarea deciziei. Bolnavul are dreptul să refuze un tratament sau o intervenţie medicală sau să-şi schimbe opţiunea în cursul tratamentului.

5. ALEGEREA LIBERĂ :
Fiecare pacient este liber să opteze între diferite alternative
terapeutice sau între profesionişti/medici, pe baza unei informări corecte. Serviciile de sănătate au obligaţia de a garanta acest drept, oferind pacientului informaţii asupra diferitelor centre sau medici capabili să asigure un anumit tip de tratament şi rezultatele obţinute precum şi înlăturarea obstacolelor care ar putea limita exercitarea acestui drept.

6. RESPECTUL INTIMITĂŢII ŞI CONFIDENŢIALITATEA :
Fiecare individ are dreptul ca orice informaţie personală referitoare la starea lui de sănătatea şi eventuale proceduri diagnostice şi terapeutice, să rămână confidenţiale, precum şi intimitatea lui să fie protejată în
timpul efectuării acestora.

7. RESPECT PENTRU TIMPUL PACIENTULUI :
Fiecare individ are dreptul să primească tratamentul de care are nevoie, într-o anumită perioadă de timp, în funcţie de gradul de urgenţă al bolii.
Serviciile de sănătate trebuie să garanteze pentru fiecare accesul la serviciile de care are nevoie şi când aceasta nu se poate face, includerea imediată a bolnavului pe liste de aşteptare, care, la cererea acestuia, pot fi consultate cu condiţia respectării dreptului la confidenţialitate.

8. RESPECTAREA STANDARDELOR DE CALITATE :
Fiecare pacient are dreptul să acceadă la servicii de calitate ridicată pe baza specializării şi respectării unor standarde precise. Aceste standarde trebuie precizate de organizaţii profesionale revăzute şi reevaluate periodic.

9. SIGURANŢĂ :
Fiecare pacient are dreptul să fie protejat împotriva unor eventuale
accidente sau leziuni produse de proasta funcţionare a serviciilor de sănătate,
malpractică medicală şi greşeli, şi trebuie să i se asigure dreptul la acces la servicii şi tratamente care îndeplinesc standardele de siguranţă. Garantarea acestor drepturi impune spitalelor şi tuturor serviciilor de sănătate să asigure condiţii optime de funcţionare a aparaturii, iar operatorii respectivi să fie pregătiţi în mod
corespunzător. Diferiţii profesionişti medicali au responsabilitatea reală a
siguranţei tuturor fazelor şi elementelor tratamentelor aplicate şi totodată obligaţia de a avea o educaţie/formare medicală continuă, care să le permită evitarea
erorilor. Personalul medical care a informat superiorii asupra unor riscuri posibile, sunt protejaţi faţă de posibilele consecinţe adverse.

10. INOVAŢIE :
Pacientul are dreptul la proceduri noi de diagnostic şi tratament, în
concordanţă cu standardele internaţionale şi fără constrângeri de natură economică sau financiară. Serviciile de sănătate au datoria de a promova şi susţine cercetarea
biomedicală şi rezultatele cercetării să fie făcute cunoscute publicului larg.

11. EVITAREA SUFERINŢEI ŞI DURERII CARE NU SUNT JUSTIFICATE :
Serviciile de sănătate trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita producerea unor suferinţe sau dureri nejustificate cum sunt oferta pentru tratamente paliative şi simplificarea accesului la aceste servicii.

12. TRATAMENT PERSONALIZAT :
Pacientul are dreptul la programe de diagnostic şi tratament adaptate cerinţelor
individuale, în care criteriile economice nu trebuie să prevaleze asupra dreptului de
îngrijire.

13. DREPTUL DE-A MANIFESTA NEMULŢUMIREA :
Pacientul are dreptul să se plângă oricând a suferit un prejudiciu sau o leziune în mod nejustificat, precum şi dreptul de a cere explicaţii. Serviciile desănătate trebuie să prevaleze exercitarea acestui drept prin oferirea de informaţiiasupra drepturilor pacientului care să-i permită să recunoască violarea lor şi săformuleze eventuala plângere/reclamaţie.
Această reclamaţie trebuie să fie urmată,într-o rezonabilă perioadă de timp, de un
răspuns detaliat din partea autorităţilor sanitare responsabile.

14. DREPTUL DE A FI COMPENSAT :
Pacientul are dreptul de a primi o compensaţie suficientă, într-o perioadă
rezonabilă de timp, întotdeauna când a avut de suferit fizic, moral sau psihologic din partea unui serviciu de sănătate, indiferent de cauză (de exemplu o aşteptare excesivă sau în caz de malpractică) chiar şi atunci când responsabilitatea nu poate fi stabilită cu certitudine.

Un singur medic din cei 800 acuzaţi de malpraxis a pierdut dreptul de a practica medicina în ultimii doi ani

În ultimii doi ani, Colegiile Judeţene ale Medicilor au înregistrat 801 dosare de malpraxis. 800 dintre ele au fost soluţionate însă în avantajul medicilor, şi un singur doctor a pierdut definitiv dreptul de a practica medicina. Cei mai mulţi medici au fost pedepsiţi pentru erorile medicale comise doar cu o uşoară mustrare, o amendă sau un vot de blam din partea colegilor.

Sistemul medical românesc este departe de a fi perfect. O dovedeşte o simplă vizită în unul dintre spitalele din România, dar mai ales sutele de reclamaţii de malpraxis depuse de pacienţii români.

În 2007, Colegiile Judeţene ale Medicilor au înregistrat 513 dosare, cu medici acuzaţi de comiterea unor greşeli medicale. 436 dintre doctorii reclamaţi nu au fost sancţionaţi, primind din parte Comisiei de Disciplină o uşoară mustrare. Şapte medici au primit interdicţii de a profesa pe o perioadă scurtă, şi doar unul singur a pierdut definitiv dreptul de a practica medicina. În celelalte cazuri, medicii au fost sancţionaţi doar cu avertismente, voturi de blam sau amenzi.

Anul 2008 a fost şi mai darnic cu medicii români. Din 288 de dosare înregistrate la Colegiile Judeţene până la 1 septembrie, 194 au fost soluţionate cu mustrări. Nici unul dintre medicii acuzaţi de pacienţii lor de comiterea unor grave greşeli medicale nu a fost eliminat definitiv din sistemul medical de Colegiul Medicilor. Doar şapte medici au primit interdicţii temporare de a profesa.

Potrivit preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, numărul mare de plângeri se datorează ''aşteptărilor nerealiste pe care pacienţii le au de la sistemul medical'', dar şi ''încrederii oarbe pe care medicii o pretind de la pacienţii lor''. Soluţia pentru pacienţii nemulţumiţi de serviciile medicale primite nu este însă acţionarea în judecată a medicilor, spune preşedintele CMR, ci instituirea unei Comisii de mediere responsabilă cu stabilirea unei sume de bani la care are dreptul pacientul, în funcţie de prejudiciu.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România consideră însă că în ciuda reclamaţiilor primite din partea medicilor şi a erorilor medicale comise de colegii lor, sistemul medical din România poate fi clasat printre cele mai eficiente din Europa.

''La nivel european, sistemul medical românesc rămâne unul dintre cele mai eficiente. În orice sistem medical, se comit abateri deontologice'', susţine Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Declaraţia preşedintelului CMR este contrazisă însă de cazurile dramatice înregistrate în acest an. Un copil de zece ani a murit din cauza unei encefalite diagnosticate mult prea târziu de medici. Băiatul fusese tratat iniţial pentru o simplă viroză. Un alt copil, de trei ani din Drobeta Turnu-Severin a decedat după ce medicii i-au pus un diagnostic greşit. Prima dată copilul fusese tratat de medicul de familie, de otită. După trei zile, copilul a fost internat la secţia boli contagioase, cu diagnosticul de hepatită. Nici acest diagnostic nu a fost însă corect, iar în final copilul a decedat. Tot în acest an, o fetiţă de patru ani a murit după o banală operaţie de polipi.

Un medic din Constanţa a fost acuzat de moartea unei tinere de 17 ani, de la un centru pentru minori. Adolescenta, care suferea de afecţiuni psiho-motorii severe, a ajuns la spital cu simptome de tulburare digestivă. Medicul a tratat-o în ambulatoriul spitalului şi a trimis-o înapoi la centru. La câteva ore însă, fata a murit.

Sursa : http://www.realitatea.net/un-singur-medic-din-cei-800-acuzati-de-malpraxis-a-pierdut-dreptul-de-a-practica-medicina-in-ultimii-doi-ani_422131.html

Despagubiri malpraxis in functie de "valoarea sociala a pacientilor"

Colegiul Medicilor din Romania intentioneaza sa faca noi propuneri Ministerului Sanatatii ca despagubirile in cazurile de malpraxis sa fie acordate in functie de valoarea sociala a pacientilor.

Dr. Gheorghe Borcean, vicepresedinte al Colegiului Medicilor din Romania: "Mana mea sau ochiul meu costa mai mult decat al unuia care lucreaza la salubritate, de exemplu, si nu vreau sa fiu cinic cand spun asta. Vom propune ca nivelul despagubirilor sa se stabileasca la fel ca in practica judiciara, cum se face in accidentele de circulatie, cu limite si bareme. Si acolo se tine cont de profesia pe care a avut-o victima. Nu putem compara mana dreapta a unui medic cu a altuia, de alta profesie, pentru ca pana la urma oamenii pot cere oricat. Este vorba despre valoarea sociala a fiecarui om si exista o jurisprudenta in acest sens. Si in malpraxis vor fi niste tabele si criterii de despagubire. Se va pune problema cat as fi castigat in 20 de ani daca as mai fi avut mana dreapta. In prezent, limita maxima de despagubiri care se acorda de catre societatile de asigurari pentru un chirurg este de 100.000 de euro. Pana acum nu a existat nici un caz in care firma de asigurari sa plateasca vreun leu despagubire pacientilor. In fiecare an sunt cam 20-30 de procese in instanta impotriva medicilor, dar in nici unul medicul nu a fost gasit vinovat.”

Despăgubiri cu mediere după malpraxis

Colegiul Medicilor din România (CMR) propune înfiinţarea unor comisii de mediere între medici şi pacienţi, pentru cazurile de malpraxis. Astfel, pacienţii ar urma să fie despăgubiţi înainte ca medicul inculpat să fie găsit vinovat. În 2008, mai puţin de 20 la sută dintre medicii reclamaţi au fost găsiţi vinovaţi. Sancţiunile date sunt, de cele mai multe ori, simbolice. Doar doi bolnavi despăgubiţi Mai puţin de 60 de cadre medicale au fost sancţionate în urma reclamaţiilor pacienţilor în anul 2008, în condiţiile în care 288 de pacienţi au depus astfel de plângeri la colegiile medicilor. Deşi reclamaţiile sunt justificate, pacienţilor li se face cu greu dreptate. De exemplu, la Comisia de Malpraxis din cadrul CMR, evaluatorii sunt voluntari, ceea ce încetineşte mult analizarea dosarelor. Chiar dacă la Comisia Ministerului Sănătăţii perioada de rezolvare a dosarului este mai mică, trebuie plătită o taxă de 4.000 de lei. În instanţă, medicul inculpat poate fi găsit vinovat şi în mai mulţi ani. „Sunt doar două cazuri în care medicul a fost obligat să plătească daune pacientului“, subliniază Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR. Medierea funcţionează în Franţa şi în Marea Britanie CMR propune înfiinţarea unei instituţii de mediere pentru o rezolvare mai rapidă a cazurilor de malpraxis, după modelul unor ţări precum Franţa sau Marea Britanie. „Pacienţii se vor adresa acestei instituţii, care va analiza valoarea daunelor şi va lua legătura cu asigură torul spitalului, pentru a-l convinge să-l despăgubească pe bolnav. În tot acest timp, pacientul nu va avea nicio legătură cu medicul, care va fi anchetat separat“, precizează preşedintele CMR.

Sursa: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/823248/Despagubiri-cu-mediere-dupa-malpraxis/

Victimele cazurilor de malpraxis vor fi despăgubite mai repede

De anul viitor, pacienţii care sunt prejudiciaţi în urma unor cazuri de malpraxis vor fi despăgubiţi financiar. Doar 10% din plângerile formulate de pacienţi faţă de medicii care i-au îngrijit s-au finalizat cu o sancţiune.

Pacientul care se consideră victima unui medic se va adresa unei Comisii de mediere care va stabili suma la care are dreptul pacientul, apoi, în funcţie de prejudiciu, va trimite dosarul la Colegiul Medicilor pentru a stabili în ce măsură a fost vina doctorului. Procedura va fi valabilă nu doar în cazul unei erori umane, ci şi a uneia de sistem.Colegiul Medicilor propune ca pacientul să fie despăgubit cu o sumă şi abia apoi medicul să fie sanţionat administrativ de către Colegiu. “Trebuie să acoperim prejudiciul pacientului înainte de a vedea dacă a greşit medicul sau nu”, este de părere preşeditele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.
Ministerul Sănătăţii spune că ar trebui să se implementeze un proiect de lege privind malpraxisul prin care pacientul să fie despăgubit. “Actualul proiect de lege privind malpraxisul a stat o lună pe site-ul Ministerului Sănătăţii pentru dezbatere publică şi apoi a fost retras pentru că nu s-a ajuns la nici un consens”, a declarat Mircea Mănuc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.Potrivit lui Astărăstoae, Ministerul Sănătăţii pregăteşte un proiect de lege prin care să se introducă o cale de rezolvare extrajudiciară, ce include o instanţă specială de mediere şi analiză a cazurilor de malpraxis. În România, pacientul nu este despăgubit financiar, în caz de malpraxis, decât prin instanţă, procedeu care durează ani întregi.Anul trecut, din 513 plângeri, 436 nu au primit nici o sancţiune. Şapte medici au primit interdicţie de a mai profesa pe o perioadă determinată şi unul definitiv, iar în primele opt luni ale anului 2008 Comisiile de Disciplină ale colegiilor medicilor judeţene au primit 300 de reclamaţii. În urma acestora, s-au acordat 24 de mustrări, 11 sancţiuni, o amendă şi şapte interdicţii temporare de practică. În peste 190 de cazuri nu s-a aplicat nici o sancţiune împotriva medicului reclamat.

Sursa: http://www.cotidianul.ro/victimele_cazurilor_de_malpraxis_vor_fi_despagubite_mai_repede-60036.html

Cazurile de malpraxis vor fi analizate la nivel national

Cazurile de malpraxis vor fi analizate la nivel naţional şi nu judeţean, cum era până acum. Este una din prevederile unui proiect de modificare a legii malpraxisului, iniţiat de ministerul Sănătăţii. Proiectul este supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului până pe 27 august. Acesta mai prevede că medicii cercetaţi nu-şi vor mai exercita profesia până la sentinţa finală.

Potrivit proiectului de lege propus de Ministerul Sănătăţii, comisia poate fi sesizată de orice persoană sau de reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis. Printre cei care pot sesiza un caz de culpă medicală se află şi managerul spitalului în care s-a produs cazul, dar şi Ministerul Sănătăţii.
În funcţie de gravitatea situaţiei, comisia va desemna prin tragere la sorţi un grup de experţi, care să realizeze un raport asupra întregii situaţii.

În perioada cercetării cazului de malpraxis, şi până la o sentinţă definitivă activitatea medicilor sau a personalului medical implicat va fi suspendată.

Proiectul de lege mai prevede că cercetarea comisiei va dura maxim o lună de zile, după care, în cazul unei contestaţii, va mai trece încă o lună.

De asemenea, se stabileşte că expertizele necesare soluţionării acestor cazuri se plătesc anticipat de către societatea de asigurări la care a fost încheiată poliţa de către medicul cercetat.

Proiectul oferă şi o definiţie a malpraxisului- eroarea medicală produsă din neglijenţă, imprudenţă sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiei. În România, în ultimii zece ani, au fost sesizate peste 1.000 de cazuri de malpraxis, iar cele mai multe au avut câştig de cauză în instanţă. Numărul este, însă, mic, comparativ cu alte ţări. În Germania, de exemplu, se înregistrează anual peste 3.000 de astfel de cazuri.

Sursa: http://www.antena3.ro/Ministerul-Sanatatii-Cazurile-de-malpraxis-vor-fi-analizate-la-nivel-national_act_52319_ext.html

Legea drepturilor pacientului

Legea drepturilor pacientului, publicata in M. Of. 51 din 29.01.2003


Capitolul 1 - Dispozitii generale

Art. 1
In sensul prezentei legi:
a) prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate;
b) prin discriminare se intelege distinctia care se face intre persoane aflate in situatii similare pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale;
c) prin ingrijiri de sanatate se intelege serviciile medicale, serviciile comunitare si serviciile conexe actului medical;
d) prin interventie medicala se intelege orice examinare, tratament sau alt act medical in scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin ingrijiri terminale se intelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci cand nu mai este posibila imbunatatirea prognozei fatale a starii de boala, precum si ingrijirile acordate in apropierea decesului.

Art. 2
Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care societatea dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.

Art. 3
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.


Capitolul 2 - Dreptul pacientului la informatia medicala

Art. 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza.

Art. 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.

Art. 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.

Art. 7
Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta.

Art. 8
Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare.

Art. 9
Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau.

Art. 10
Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor, diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.

Art. 11
Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.

Art. 12
Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.


Capitolul 3 - Consimtamantul pacientului privind interventia medicala

Art. 13
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Art. 14
Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia.

Art. 15
In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.

Art. 16
In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intelegere.

Art. 17
(1) In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate. (2) Comisia de arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator.

Art. 18
Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.

Art. 19
Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului.

Art. 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.


Capitolul 4 - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului

Art. 21
Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa decesul acestuia.

Art. 22
Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.

Art. 23
In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai este obligatorie.

Art. 24
Pacientul are acces la datele medicale personale.

Art. 25
(1) Orice amestec in viata privata, familiala a pacientului este interzis, cu exceptia cazurilor in care aceasta imixtiune influenteaza pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2) Sunt considerate exceptii cazurile in care pacientul reprezinta pericol pentru sine sau pentru sanatatea publica.


Capitolul 5 - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii

Art. 26
Dreptul femeii la viata prevaleaza in cazul in care sarcina reprezinta un factor de risc major si imediat pentru viata mamei.

Art. 27
Pacientul are dreptul la informatii, educatie si servicii necesare dezvoltarii unei vieti sexuale normale si sanatatii reproducerii, fara nici o discriminare.

Art. 28
(1) Dreptul femeii de a hotari daca sa aiba sau nu copii este garantat, cu exceptia cazului prevazut la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sanatate, are dreptul sa aleaga cele mai sigure metode privind sanatatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de riscuri.


Capitolul 6 - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale

Art. 29
(1) In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si Familiei in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si se aduc la cunostinta publicului.

Art. 30
(1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca exista conditiile de dotare necesare si personal acreditat.
(2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta aparute in situatii extreme.

Art. 31
Pacientul are dreptul la ingrijiri terminale pentru a putea muri in demnitate.

Art. 32
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material si de sfaturi pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, in masura posibilitatilor, mediul de ingrijire si tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.

Art. 33
Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un medic acreditat din afara spitalului.

Art. 34
(1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa il recompenseze altfel decat prevad reglementarile de plata legale din cadrul unitatii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajatilor sau unitatii unde a fost ingrijit plati suplimentare sau donatii, cu respectarea legii.

Art. 35
(1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii sale de sanatate sau pana la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea si parteneriatul dintre diferitele unitati medicale publice si nepublice, spitalicesti si ambulatorii, de specialitate sau de medicina generala, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. Dupa externare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.

Art. 36
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de asistenta stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program continuu.


Capitolul 7 - Sanctiuni

Art. 37
Nerespectarea de catre personalul medico-sanitar a confidentialitatii datelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte drepturi ale pacientului prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale.


Capitolul 8 - Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 38
(1) Autoritatile sanitare dau publicitatii, anual, rapoarte asupra respectarii drepturilor pacientului, in care se compara situatiile din diferite regiuni ale tarii, precum si situatia existenta cu una optima.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligati sa afiseze la loc vizibil standardele proprii in conformitate cu normele de aplicare a legii.
(3) In termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Sanatatii si Familiei elaboreaza normele de aplicare a acesteia, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 39
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 40
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 si 124 din Legea nr. 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie 1978, precum si orice alte dispozitii contrare. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 19 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Legea 306/2004- privind exercitarea profesiei de medic

LEGE nr. 306 din 28 iunie 2004
privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului
Medicilor din Romania
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 578 din 30 iunie 2004
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. I
Exercitarea profesiei de medic
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
ART. 1
Profesia de medic se exercita, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, de
catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in medicina. Acestea
pot fi:
a) cetateni ai statului roman;
b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
c) sotul si descendentii de gradul I aflati in intretinerea unui cetatean al unuia dintre
statele prevazute la lit. b), care desfasoara legal activitati salariate sau nesalariate pe
teritoriul Romaniei, indiferent de cetatenia acestora;
d) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung, acordat conform normelor Uniunii
Europene de catre unul dintre statele prevazute la lit. b).
ART. 2
(1) In sensul prezentei legi, termenul de medici cetateni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
Elvetiene desemneaza, prin asimilare, si medicii aflati in situatiile prevazute la art. 1 lit.
c) si d).
(2) In mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de provenienta sau,
dupa caz, stat membru gazda se intelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat
apartinand Spatiului Economic European sau Confederatia Elvetiana.
(3) Prin titlu oficial de calificare in medicina se intelege:
a) diploma de medic, eliberata de catre o institutie de invatamant superior medicofarmaceutic
acreditata din Romania;
b) certificatul de medic specialist, eliberat de Ministerul Sanatatii;
c) certificatul de medic primar, eliberat de Ministerul Sanatatii;
d) diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina, eliberate conform normelor Uniunii
Europene de catre statele membre ale Uniunii Europene, statele apartinand Spatiului
Economic European sau de catre Confederatia Elvetiana;
e) diploma, certificatul sau un alt titlu in medicina, dobandite intr-un stat tert si
recunoscute de unul dintre statele membre enumerate la lit. d) ori echivalate in Romania.
1
ART. 3
Titlurile oficiale de calificare in medicina obtinute in afara Romaniei, a statelor
membre ale Uniunii Europene, a statelor apartinand Spatiului Economic European sau a
Confederatiei Elvetiene se echivaleaza potrivit legii. Exceptie de la aceste prevederi fac
titlurile oficiale de calificare in medicina care au fost recunoscute de unul dintre aceste
state.
ART. 4
Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de medic se realizeaza de catre
Colegiul Medicilor din Romania si de catre Ministerul Sanatatii, denumite in continuare
autoritati competente romane.
ART. 5
(1) Profesia de medic are ca principal scop asigurarea starii de sanatate prin prevenirea
imbolnavirilor, promovarea, mentinerea si recuperarea sanatatii individului si a
colectivitatii.
(2) In vederea realizarii acestui scop, pe tot timpul exercitarii profesiei, medicul trebuie
sa dovedeasca disponibilitate, corectitudine, devotament, loialitate si respect fata de fiinta
umana.
(3) Deciziile si hotararile cu caracter medical vor fi luate avandu-se in vedere interesul
si drepturile pacientului, principiile medicale general acceptate, nediscriminarea intre
pacienti, respectarea demnitatii umane, principiile eticii si deontologiei medicale, grija
fata de sanatatea pacientului si sanatatea publica.
ART. 6
(1) In scopul asigurarii in orice imprejurare a intereselor pacientului, profesia de medic
are la baza exercitarii sale independenta si libertatea profesionala a medicului, precum si
dreptul de decizie asupra hotararilor cu caracter medical.
(2) Avand in vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului
fata de pacientul sau, medicul nu este functionar public.
(3) In legatura cu exercitarea profesiei si in limita competentelor profesionale,
medicului nu-i pot fi impuse ingradiri privind prescriptia si recomandarile cu caracter
medical, avand in vedere caracterul umanitar al profesiei de medic, obligatia medicului de
deosebit respect fata de fiinta umana si de loialitate fata de pacientul sau, precum si
dreptul medicului de a prescrie si recomanda tot ceea ce este necesar din punct de vedere
medical pacientului.
(4) Timpul de munca este in conformitate cu normele Organizatiei Mondiale a
Sanatatii.
ART. 7
(1) Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta ori cand pacientul sau
reprezentantii legali ori numiti ai acestuia sunt in imposibilitate de a-si exprima vointa
sau consimtamantul, medicul actioneaza respectand vointa pacientului si dreptul acestuia
de a refuza sau de a opri o interventie medicala.
(2) Responsabilitatea medicala inceteaza in situatia in care pacientul nu respecta
prescriptia sau recomandarea medicala.
ART. 8
2
(1) Profesia de medic, indiferent de forma de exercitare, salariata si/sau independenta,
se exercita numai de catre medicii membri ai Colegiului Medicilor din Romania.
(2) Pentru accesul la una dintre activitatile de medic sau exercitiul acesteia, medicii
cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state,
sunt exceptati, in caz de prestare temporara de servicii medicale, de la obligativitatea
inscrierii in Colegiul Medicilor din Romania.
ART. 9
(1) La primirea in randurile Colegiului Medicilor din Romania, medicul va depune
juramantul lui Hipocrate in formularea moderna adoptata de Asociatia Medicala
Mondiala in cadrul Declaratiei de la Geneva din anul 1975:
"O data admis printre membrii profesiunii de medic,
Ma angajez solemn sa-mi consacru viata in slujba umanitatii.
Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate,
Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate,
Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatia sacra,
Voi pastra secretele incredintate de pacienti, chiar si dupa decesul acestora,
Voi mentine, prin toate mijloacele, onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic,
Colegii mei vor fi fratii mei,
Nu voi ingadui sa se interpuna intre datoria mea si pacient consideratii de nationalitate,
rasa, religie, partid sau stare sociala,
Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la inceputurile sale chiar sub
amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale contrar legilor umanitatii.
Fac acest juramant in mod solemn, liber, pe onoare!"
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si:
a) medicilor cetateni romani stabiliti in strainatate;
b) medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in Romania;
c) medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene stabiliti in unul dintre aceste
state si care solicita intrarea in profesie in Romania.
(3) Medicii prevazuti la alin. (2) lit. b) si c) pot depune juramantul in limba romana sau
in una dintre limbile de circulatie din Uniunea Europeana.
ART. 10
(1) Profesia de medic se exercita pe teritoriul Romaniei de catre persoanele prevazute
la art. 1, care indeplinesc urmatoarele conditii:
a) detin un titlu oficial de calificare in medicina;
b) nu se gasesc in vreunul dintre cazurile de nedemnitate sau incompatibilitate
prevazute de prezenta lege;
c) sunt membri ai Colegiului Medicilor din Romania sau sunt inregistrati temporar la
Colegiul Medicilor din Romania;
d) sunt apti din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei de medic.
(2) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti pe teritoriul
3
Romaniei, exercita profesia de medic cu aceleasi drepturi si obligatii ca si medicii
cetateni romani membri ai Colegiului Medicilor din Romania.
ART. 11
(1) Profesia de medic se exercita in Romania cu titlul profesional corespunzator
calificarii profesionale insusite, dupa cum urmeaza:
a) medic de medicina generala;
b) medic specialist in una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevazute de
Nomenclatorul de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistenta medicala;
c) medic primar in una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevazute de
Nomenclatorul de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistenta medicala.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene,
ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care
detin un titlu oficial de calificare in medicina si care exercita profesia in Romania.
(3) Medicii care au obtinut certificatul de membru al Colegiului Medicilor din
Romania pot desfasura activitati medicale conform pregatirii profesionale in sistemul
public de sanatate sau/si in sistemul privat, fie ca angajati, fie ca persoana fizica
independenta pe baza de contract. In conditiile legii, medicii pot infiinta cabinete de
practica medicala.
ART. 12
(1) Certificatele eliberate de autoritatile competente ale unui stat membru al Uniunii
Europene, ale unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ale Confederatiei
Elvetiene, care atesta ca medicul posesor, cetatean al acestora, este titular de drept
castigat, sunt recunoscute de autoritatile competente romane, permitand exercitarea
activitatilor de medic si, respectiv, de medic de familie, inclusiv in cadrul sistemului
national de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(2) Prin drept castigat se intelege dreptul cetatenilor statelor membre ale Uniunii
Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
Elvetiene de a exercita activitatile de medic, precum si cele de medic generalist, inclusiv
in cadrul sistemului de protectie sociala al statului membru de origine sau de provenienta,
in cazul in care acestia beneficiau de drept de libera practica a profesiei si erau stabiliti in
statul membru respectiv, anterior implementarii Directivei Consiliului Uniunii Europene
nr. 93/16/CEE.
SECTIUNEA a 2-a
Nedemnitati si incompatibilitati
ART. 13
Este nedemn de a exercita profesia de medic:
a) medicul care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei
infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurari legate de exercitarea profesiei de
medic si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
4
b) medicul caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata
stabilita, prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara.
ART. 14
(1) Exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu:
a) calitatea de angajat ori colaborator al unitatilor de productie ori de distributie de
produse farmaceutice sau materiale sanitare;
b) calitatea de comerciant;
c) orice ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesionale de medic sau
bunelor moravuri, conform Codului de deontologie medicala;
d) starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea profesiei
medicale.
(2) Pe timpul starii de incompatibilitate se suspenda de drept calitatea de membru al
Colegiului Medicilor din Romania si dreptul de exercitiu al profesiei.
(3) In termen de 10 zile de la aparitia situatiei de incompatibilitate, medicul este obligat
sa anunte colegiul al carui membru este.
(4) La solicitarea medicului, la sesizarea oricarei persoane ori institutii interesate,
presedintele colegiului din care face parte medicul poate constitui o comisie speciala,
pentru fiecare caz in parte, alcatuita din 3 medici primari, pentru a confirma sau infirma
situatia de incompatibilitate.
SECTIUNEA a 3-a
Autorizarea exercitarii profesiei de medic
ART. 15
(1) Exercitarea profesiei de medic se face, dupa obtinerea calitatii de membru al
Colegiului Medicilor din Romania, pe baza autorizatiei de libera practica acordate de
Ministerul Sanatatii, pana la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, dupa care aceasta
competenta trece in responsabilitatea Colegiului Medicilor din Romania.
(2) Certificatul de membru al Colegiului Medicilor din Romania se obtine pe baza
urmatoarelor acte:
a) titlurile oficiale de calificare in medicina prevazute de lege;
b) certificatul de cazier judiciar;
c) certificatul de sanatate;
d) declaratie pe propria raspundere privind indeplinirea conditiilor prevazute la art. 13
si 14.
(3) Colegiul Medicilor din Romania va comunica, din oficiu, in termen de 5 zile,
Ministerului Sanatatii o copie a certificatului eliberat.
(4) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania,
exercita profesia pe baza documentelor emise conform art. 21 si in conditiile prevazute la
art. 35.
(5) In caz de prestare temporara de servicii pe teritoriul Romaniei, medicii cetateni ai
unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic
European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state, sunt
5
exceptati de la obligativitatea obtinerii certificatului de membru al Colegiului Medicilor
din Romania, precum si a autorizatiei de libera practica a profesiei de medic. Accesul la
activitatile de medic pe durata prestarii serviciilor se face conform prevederilor art. 25.
ART. 16
(1) Medicii au dreptul la pensie pentru limita de varsta la implinirea varstei de 60 de
ani femeile si 65 de ani barbatii, cu exceptia doctorilor in medicina, care pot ramane in
activitate pana la varsta de 65 de ani femeile si 70 de ani barbatii.
(2) Academicienii, profesorii, conferentiarii universitari si cercetatorii stiintifici gradul
I si II care desfasoara activitati medicale pot continua, la cerere, activitatea medicala pana
la varsta de 65 de ani femeile si 70 de ani barbatii. Mentinerea in activitatea medicala,
dupa implinirea acestor varste, se face cu acordul Colegiului Medicilor din Romania si
aprobarea Ministerului Sanatatii.
(3) Persoanele prevazute la alin. (1) si (2) pot cere pensionarea la varsta de 60 de ani
barbatii si 55 de ani femeile, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de legislatia de
asigurari sociale de stat.
(4) Medicii care au depasit varstele prevazute la alin. (1) si (2) pot profesa in
continuare, pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din Romania, numai
in sectorul privat, pe baza autorizatiei anuale a Colegiului Medicilor din Romania,
eliberat in urma examenului medical.
(5) Medicii care au implinit varsta de pensionare - 60 de ani femeile si 65 de ani
barbatii - nu pot detine functia de director general, director general adjunct, in cadrul
Ministerului Sanatatii si al ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitara proprie, al
directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, al Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate si al caselor judetene de asigurari de sanatate, precum si functiile de
director general si director general adjunct de spital, cu exceptia functiilor de director
general si director general adjunct de spital clinic universitar si institute de cercetare,
pentru persoanele prevazute la alin. (2).
(6) Medicii detinuti sau internati din motive politice, aflati in situatiile prevazute la art.
1 alin. (1) si (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi
persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6
martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri,
republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, pot fi mentinuti, la cerere, in
activitatea profesionala, pe baza certificatului anual de sanatate. Aceste prevederi se
aplica si medicilor care, din motive politice, au fost obligati sa isi intrerupa studiile o
anumita perioada, obtinandu-si licenta cu intarziere, ori celor care au fost impiedicati sa
isi reia activitatea profesionala.
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (4), medicii de familie stabiliti in mediul rural
isi pot continua activitatea dupa implinirea varstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual
eliberat de Ministerul Sanatatii si Colegiul Medicilor din Romania, pe baza certificatului
de sanatate.
ART. 17
(1) In cazul in care un medic isi intrerupe activitatea profesionala sau se afla intr-o
situatie de incompatibilitate pe o perioada mai mare de 5 ani, Colegiul Medicilor din
6
Romania va reatesta competenta profesionala a acestuia, in vederea reluarii activitatii
medicale.
(2) Procedura privind modalitatile si conditiile de verificare si atestare a nivelului
profesional se stabileste de catre Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania.
(3) Prevederile alin. (1) se aplica si medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
Elvetiene, stabiliti in Romania.
ART. 18
(1) Practicarea profesiei de medic de catre o persoana care nu are aceasta calitate
constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.
(2) Colegiul Medicilor din Romania, prin presedintele colegiului teritorial, este in drept
sa exercite actiunea civila sau sa sesizeze, dupa caz, organele judiciare sau autoritatile
competente, pentru urmarirea si trimiterea in judecata a persoanelor care isi atribuie sau
care intrebuinteaza fara drept titlul ori calitatea de medic sau care practica in mod nelegal
medicina.
(3) Actiunea penala impotriva unui membru al Colegiului Medicilor din Romania cu
privire la fapte ce au legatura cu exercitarea profesiei de medic se pune in miscare cu
instiintarea prealabila a colegiului al carui membru este medicul respectiv.
(4) Instantele de judecata civile sau penale, din oficiu, vor comunica Colegiului
Medicilor din Romania hotararile judecatoresti ramase definitive, prin care s-au pronuntat
cu privire la fapte exercitate in timpul si in legatura cu profesia de catre medici pe
teritoriul Romaniei.
CAP. II
Dispozitii privind exercitarea profesiei de medic pe teritoriul Romaniei de catre
medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene
SECTIUNEA 1
Dispozitii privind facilitarea dreptului de stabilire
ART. 19
La intrarea in profesie, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai
unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor
prezenta autoritatilor romane competente certificatul cazierului judiciar emis de statul
membru de origine sau de provenienta sau, in lipsa acestuia, un document echivalent emis
de acel stat.
ART. 20
(1) Pentru accesul la una dintre activitatile medicale sau pentru exercitiul acesteia,
medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene vor prezenta autoritatilor
competente romane certificatul de sanatate fizica si psihica eliberat de statul membru de
origine sau de provenienta.
7
(2) In situatia in care, pentru accesul si exercitiul activitatii prevazute la alin. (1), statul
membru de origine sau de provenienta nu impune o astfel de cerinta si, in consecinta, nu
emite cetatenilor sai un astfel de document, autoritatile competente romane accepta din
partea acestuia un atestat echivalent certificatului de sanatate.
ART. 21
(1) Cererile medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene cu privire la
accesul in Romania la una dintre activitatile medicale se solutioneaza de catre Ministerul
Sanatatii, in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, in termen de 3 luni de la data
depunerii dosarului complet de catre cel interesat.
(2) Dosarul prevazut la alin. (1) trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:
a) documentul de identitate;
b) diploma de medic obtinuta in Romania, diploma de medic obtinuta sau, dupa caz,
recunoscuta intr-un stat membru al Uniunii Europene, intr-un stat apartinand Spatiului
Economic European sau in Confederatia Elvetiana, respectiv atestatul de echivalare emis
de Ministerul Educatiei si Cercetarii in cazul diplomelor de medic obtinute intr-un stat
tert si care nu au fost recunoscute de unul dintre statele membre enumerate;
c) in situatia medicilor specialisti, si diploma, certificatul sau titlul care atesta
specializarea in una dintre specialitatile clinice sau paraclinice prevazute de
Nomenclatorul de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de
asistenta medicala sau de normele Uniunii Europene, dupa caz;
d) certificatul de sanatate sau atestatul echivalent al acestuia, emis de statul membru de
origine sau de provenienta;
e) certificatul de cazier judiciar, emis de statul membru de origine sau de provenienta,
in cazul in care intrarea in profesie se face in Romania, iar in lipsa acestuia, documentul
echivalent emis de statul respectiv.
(3) Deciziile autoritatilor competente romane in aceste cazuri pot fi atacate la instanta
de contencios administrativ.
(4) In situatia prevazuta la art. 22, cererea de reexaminare suspenda termenul legal de
solutionare. Autoritatile competente romane vor continua procedura prevazuta la alin. (1)
dupa primirea raspunsului din partea statului membru consultat sau dupa expirarea
termenului de 3 luni prevazut de normele Uniunii Europene pentru formularea
raspunsului de catre statele membre consultate in aceste situatii.
ART. 22
(1) Atunci cand autoritatile competente romane au cunostinta de fapte grave si precise
care pot avea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra exercitarii
profesiei de medic in Romania, comise de medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
Elvetiene, anterior stabilirii in Romania si in afara teritoriului sau, acestea informeaza
statul membru de origine sau de provenienta al celor in cauza.
(2) Autoritatile competente romane comunica statului membru gazda informatiile
solicitate cu privire la sanctiunile disciplinare de natura profesionala sau administrativa,
precum si cu privire la sanctiunile penale interesand exercitiul profesiei de medic,
aplicate medicilor pe durata exercitarii profesiei in Romania.
8
(3) Autoritatile competente romane analizeaza informatiile transmise de statul membru
gazda cu privire la faptele grave si precise comise de medicii cetateni romani sau care
provin din Romania, anterior stabilirii in statul membru gazda si in afara teritoriului, sau
fapte care pot avea repercusiuni asupra inceperii activitatii profesionale sau asupra
exercitarii profesiei de medic in acel stat.
(4) Autoritatile competente romane decid asupra naturii si amplorii investigatiilor pe
care le intreprind in situatiile pentru care au fost sesizate si comunica statului membru
gazda, in termen de 3 luni de la primirea solicitarii acestuia, consecintele care rezulta cu
privire la atestatele si documentele pe care le-au emis in cazurile respective.
(5) Autoritatile competente romane asigura confidentialitatea informatiilor transmise.
ART. 23
Documentele prevazute la art. 19, 20 si 22 sunt valabile 3 luni de la data emiterii.
SECTIUNEA a 2-a
Dispozitii cu privire la libera prestare a serviciilor medicale
ART. 24
(1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre
aceste state, sunt exceptati de la obligatia inscrierii in Colegiul Medicilor din Romania,
precum si de la plata cotizatiei de membru, atunci cand solicita accesul la una dintre
activitatile de medic, in vederea prestarii temporare de servicii medicale in Romania.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt inregistrate automat la Colegiul Medicilor din
Romania pe durata prestarii temporare de servicii medicale, in vederea aplicarii
prevederilor art. 28, pe baza informarii Ministerului Sanatatii.
(3) Exercitarea activitatilor de medic in aceste situatii se face cu drepturile si
respectarea celorlalte obligatii prevazute de lege pentru medicii cetateni romani.
(4) Atunci cand, pe durata prestarii temporare de servicii in Romania, persoanele
enumerate la alin. (1) incalca dispozitiile profesionale cu caracter disciplinar sau
administrativ prevazute de lege, autoritatile competente romane informeaza statul
membru in care cei in cauza sunt stabiliti.
ART. 25
(1) Prestarea temporara de servicii medicale pe teritoriul Romaniei de catre cetatenii
unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic
European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul dintre aceste state se face pe
baza urmatoarelor documente:
a) declaratia prealabila adresata autoritatilor competente romane de catre solicitant,
declaratie in care se precizeaza durata de prestare a activitatii medicale, natura si locul de
desfasurare a acestor activitati. In cazuri urgente, declaratia poate fi facuta in termen de
maximum 7 zile de la incetarea prestarii acestor activitati;
b) dovezi prin care autoritatile competente ale statului membru in care este stabilit
atesta ca solicitantul exercita legal activitatile respective pe teritoriul acelui stat;
9
c) dovezi prin care autoritatile competente ale statului membru de origine sau de
provenienta atesta ca solicitantul este posesor al diplomelor, certificatelor sau altor titluri
de medic prevazute de normele Uniunii Europene pentru prestarea activitatilor in cauza.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) sunt valabile timp de 12 luni de la data emiterii
lor.
ART. 26
(1) In caz de prestare temporara a serviciilor care antreneaza deplasarea prestatorului in
Romania, medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul
dintre aceste state, sunt exceptati de la procedura de acreditare prevazuta de legislatia
asigurarilor sociale de sanatate.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a informa in prealabil Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate asupra serviciilor pe care urmeaza sa le presteze pe
teritoriul Romaniei, iar in caz de urgenta, in termen de maximum 7 zile de la prestarea
acestora.
ART. 27
Incepand cu data aderarii la Uniunea Europeana, autoritatile competente romane vor
retrage, dupa caz, temporar sau definitiv, dovezile prevazute la art. 25 alin. (1) lit. b)
eliberate medicilor cetateni romani, precum si medicilor care intrunesc conditiile
prevazute la art. 1 lit. b)-d), stabiliti in Romania, in cazul in care acestora li se aplica
sanctiunile prevazute de lege cu ridicarea dreptului de libera practica a profesiei.
SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii comune cu privire la dreptul de stabilire si libera prestare de servicii
medicale
ART. 28
Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care, in timpul exercitarii
profesiei in Romania, incalca dispozitiile, legile si regulamentele profesiei, raspund
potrivit legii.
ART. 29
(1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene care exercita profesia de
medic in Romania au dreptul de a atasa la titlul profesional prevazut la art. 11 titlul legal
de formare obtinut in statul membru de origine sau de provenienta, in limba statului
emitent si, eventual, abrevierea acestui titlu. Titlul de formare va fi insotit de numele si
locul institutiei sau al organismului emitent.
(2) Daca titlul respectiv de formare desemneaza in Romania o pregatire complementara
neinsusita de beneficiar, acesta va utiliza in exercitiul profesiei forma corespunzatoare a
titlului, indicata de autoritatile competente romane.
ART. 30
(1) Medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand
Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti si care exercita
10
profesia de medic in Romania, au obligatia de a se informa la autoritatile competente cu
privire la legislatia din domeniul sanatatii, domeniul securitatii sociale, precum si cu
privire la Codul de deontologie medicala.
(2) In vederea furnizarii informatiilor prevazute la alin. (1), autoritatile romane
competente vor organiza, la nivelul structurilor teritoriale si centrale, birouri de informare
legislativa.
CAP. III
Organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania
SECTIUNEA 1
Dispozitii generale
ART. 31
(1) Colegiul Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza ca organizatie
profesionala a corpului medical, de interes public, apolitica si fara scop patrimonial,
avand ca principal obiect de activitate controlul si supravegherea exercitarii profesiei de
medic.
(2) Colegiul Medicilor din Romania are autonomie institutionala si isi exercita
atributiile fara posibilitatea vreunei imixtiuni.
ART. 32
(1) Colegiul Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza pe criterii
teritoriale, la nivel national si judetean, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti.
(2) Intre Colegiul Medicilor din Romania si colegiile teritoriale exista raporturi de
autonomie functionala, organizatorica si financiara.
(3) Sediul Colegiului Medicilor din Romania este in municipiul Bucuresti.
SECTIUNEA a 2-a
Atributiile Colegiului Medicilor din Romania
ART. 33
(1) Colegiul Medicilor din Romania are urmatoarele atributii:
a) asigura aplicarea legilor, regulamentelor si normelor care organizeaza si
reglementeaza exercitarea profesiei de medic;
b) apara demnitatea si promoveaza drepturile si interesele membrilor sai in toate sferele
de activitate; apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a medicului, precum
si dreptul acestuia de decizie in exercitarea actului medical;
c) asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnav si de
sanatatea publica;
d) elaboreaza si adopta Statutul Colegiului Medicilor din Romania si Codul de
deontologie medicala;
e) controleaza si supravegheaza modul de exercitare a profesiei de medic, indiferent de
forma de exercitare si de unitatea sanitara in care se desfasoara, precum si aplicarea
legilor si regulamentelor specifice;
11
f) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la formarea, specializarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a medicilor;
g) actioneaza, atat singur, cat si impreuna cu autoritati/institutii publice cu atributii in
domeniu, in vederea asigurarii calitatii actului medical in unitatile medicale;
h) elaboreaza ghiduri si protocoale de practica medicala, criteriile si conditiile privind
asigurarea calitatii actului medical, pe care le propune, spre aprobare, Ministerului
Sanatatii;
i) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului
profesional si tematica de concurs;
j) organizeaza forme de educatie medicala continua si de ridicare a gradului de
competenta profesionala a membrilor sai;
k) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor de dotare
a cabinetelor de practica medicala independenta;
l) stabileste si reglementeaza regimul de publicitate a activitatilor medicale;
m) asigura cadrul necesar desfasurarii unei concurente loiale bazate exclusiv pe
promovarea competentei profesionale;
n) controleaza modul in care sunt respectate de catre angajatori independenta
profesionala a medicilor si dreptul acestora de decizie in exercitarea actului medical;
o) promoveaza si stabileste relatii pe plan extern cu institutii si organizatii similare;
p) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea reglementarilor din domeniul
medical sau al asigurarilor sociale de sanatate;
q) reprezinta medicii cu practica independenta care desfasoara activitati medicale in
cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate; in acest sens, se va organiza o comisie
care va negocia conditiile si raporturile juridice ale acestei categorii de medici cu sistemul
de asigurari sociale de sanatate;
r) organizeaza judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesionala, de
deontologie medicala si de la regulile de buna practica profesionala, in calitate de organ
de jurisdictie profesionala;
s) stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in
cadrul asigurarilor de raspundere civila profesionala pentru membrii sai;
t) sprijina institutiile si actiunile de prevedere si asistenta medico-sociala pentru medici
si familiile lor;
u) participa, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Sanatatii, la
stabilirea numarului anual de locuri in facultatile de medicina acreditate, precum si a
numarului de locuri in rezidentiat;
v) organizeaza centre de pregatire lingvistica, necesare pentru exercitarea activitatii
profesionale de catre medicii cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor
apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
x) participa la elaborarea contractului-cadru, in conditiile legii;
y) participa, alaturi de Ministerul Sanatatii, in mod egal, la constituirea comisiilor
paritare de acreditare a medicilor.
(2) Colegiul Medicilor din Romania avizeaza infiintarea cabinetelor medicale private
indiferent de forma lor juridica si participa, prin reprezentanti anume desemnati, la
concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitatile sanitare publice.
12
ART. 34
In exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege, Colegiul Medicilor din Romania,
prin structurile nationale sau teritoriale, are dreptul de a formula actiune in justitie in
nume propriu sau in numele membrilor sai.
SECTIUNEA a 3-a
Membrii Colegiului Medicilor din Romania
ART. 35
(1) In vederea exercitarii profesiei de medic, medicii cetateni romani si medicii cetateni
ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic
European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in Romania, au obligatia sa se inscrie in
Colegiul Medicilor din Romania.
(2) Calitatea de membru este dovedita prin certificatul de membru al Colegiului
Medicilor din Romania, care se elibereaza la inscrierea in corpul profesional.
(3) Inscrierea in Colegiul Medicilor din Romania si eliberarea certificatului de membru
se face numai pentru medicii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit.
a), b) si d) si au depus juramantul prevazut la art. 9.
(4) Depunerea juramantului se va mentiona in certificatul de membru al Colegiului
Medicilor din Romania.
(5) Pot deveni, la cerere, membri ai Colegiului Medicilor din Romania si medicii
cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului
Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti in unul din aceste state si
care presteaza temporar servicii medicale in Romania, cu respectarea prevederilor alin.
(3).
(6) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din Romania o pot pastra, la cerere, si
medicii pensionari care au practicat profesia de medic.
(7) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, au de drept calitatea de membru al
Colegiului Medicilor din Romania toti medicii inscrisi pana la aceasta data.
(8) Membrii Colegiului Medicilor din Romania sunt inscrisi intr-un registru, care se
face public anual de catre Colegiul Medicilor din Romania.
(9) Evidenta si identificarea membrilor Colegiului Medicilor din Romania se vor putea
face si prin folosirea codului numeric personal.
ART. 36
(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din Romania care, din motive obiective,
intrerup pe o durata de pana la 5 ani exercitarea profesiei de medic, pot solicita
suspendarea calitatii de membru pe acea durata.
(2) Pe durata suspendarii la cerere a calitatii de membru al Colegiului Medicilor din
Romania se suspenda obligatiile si drepturile ce decurg din prezenta lege.
(3) Intreruperea exercitarii profesiei de medic pe o durata mai mare de 5 ani atrage, de
drept, pierderea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania.
ART. 37
(1) Medicii cetateni romani si medicii cetateni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei
13
Elvetiene, stabiliti in Romania, care doresc sa exercite profesia, se inscriu ca membri ai
Colegiului Medicilor din Romania la colegiul teritorial in raza caruia se afla unitatea la
care urmeaza sa isi desfasoare activitatea sau la colegiul teritorial in raza caruia isi au
domiciliul sau resedinta.
(2) Medicii luati in evidenta unui colegiu teritorial, daca exercita activitati medicale si
pe raza altui colegiu teritorial, sunt obligati sa anunte si acest colegiu.
SECTIUNEA a 4-a
Drepturile si obligatiile membrilor Colegiului Medicilor din Romania
ART. 38
Membrii Colegiului Medicilor din Romania au urmatoarele drepturi:
a) sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale
sau nationale ale Colegiului Medicilor din Romania;
b) sa se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Medicilor din Romania si sa
primeasca informatiile solicitate;
c) sa participe la orice actiune a Colegiului Medicilor din Romania si sa fie informati in
timp util despre aceasta;
d) sa foloseasca, impreuna cu membrii lor de familie, toate dotarile sociale,
profesionale, culturale si sportive ale Colegiului Medicilor din Romania si ale colegiilor
teritoriale;
e) sa poarte insemnele Colegiului Medicilor din Romania;
f) sa conteste sanctiunile primite;
g) sa solicite ajutoare materiale pentru situatii deosebite, atat personal, cat si prin
membrii lor de familie;
h) sa beneficieze de asistenta medicala gratuita si medicamente gratuite, atat personal,
cat si pentru membrii lor de familie.
ART. 39
Obligatiile membrilor Colegiului Medicilor din Romania sunt urmatoarele:
a) sa faca dovada cunoasterii normelor de deontologie profesionala si a celor care
reglementeaza organizarea si functionarea corpului profesional; modalitatea de testare a
cunostintelor de deontologie si a legislatiei profesionale se stabileste de Consiliul national
al Colegiului Medicilor din Romania;
b) sa respecte dispozitiile Statutului Colegiului Medicilor din Romania, ale Codului de
deontologie medicala, hotararile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din
Romania si regulamentele profesiei;
c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost incredintate in calitate de membri sau de
reprezentanti ai corpului profesional;
d) sa participe la manifestarile initiate de organele de conducere, la activitatile
profesionale ori de pregatire profesionala initiate ori organizate de catre organele de
conducere nationale sau locale;
e) sa participe la sedintele ori adunarile la care au fost convocati;
f) sa execute cu buna-credinta sarcinile ce decurg din hotararile organelor de conducere
ale Colegiului Medicilor din Romania;
14
g) sa se abtina de la deliberarile organelor de conducere in care sunt alesi, in cazul in
care, in indeplinirea unor atributii ale acestor organe, au un interes propriu;
h) sa pastreze secretul profesional;
i) sa pastreze, in cadrul profesiei, confidentialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor si
voturilor exprimate in organele de conducere;
j) sa respecte normele, principiile si indatoririle deontologiei medicale;
k) sa aiba un comportament demn in exercitarea profesiei ori a calitatii de membru al
Colegiului Medicilor din Romania;
l) sa achite, in termenul stabilit, cotizatia datorata in calitate de membru al Colegiului
Medicilor din Romania;
m) sa rezolve litigiile cu alti membri, in primul rand prin mediere de catre comisiile
organizate in acest scop in cadrul Colegiului Medicilor din Romania;
n) sa execute cu buna-credinta atributiile ce le revin in calitate de reprezentant sau
membru in organele de conducere ale Colegiului Medicilor din Romania, in colegiile
judetene sau in Colegiul Medicilor Municipiului Bucuresti.
ART. 40
Obligatiile membrilor Colegiului Medicilor din Romania, ce decurg din calitatea lor
speciala de medici, sunt:
a) sa respecte si sa aplice, in orice imprejurare, normele de deontologie medicala;
b) sa nu aduca prejudicii reputatiei corpului medical sau altor membri, respectand
statutul de corp profesional al Colegiului Medicilor din Romania;
c) sa acorde, cu promptitudine si neconditionat, ingrijirile medicale de urgenta, ca o
indatorire fundamentala profesionala si civica;
d) sa actioneze, pe toata durata exercitarii profesiei, in vederea cresterii gradului de
pregatire profesionala;
e) sa aplice parafa, cuprinzand numele, prenumele, gradul, specialitatea si codul, pe
toate actele medicale pe care le semneaza;
f) sa respecte drepturile pacientilor.
ART. 41
(1) In vederea cresterii gradului de pregatire profesionala si asigurarii unui nivel ridicat
al cunostintelor medicale, medicii sunt obligati sa efectueze un numar de cursuri de
pregatire si alte forme de educatie medicala continua si informare in domeniul stiintelor
medicale, pentru cumularea numarului de credite stabilit in acest sens de catre Colegiul
Medicilor din Romania. Sunt creditate programele, precum si celelalte forme de educatie
medicala continua avizate de catre Colegiul Medicilor din Romania.
(2) Medicilor care nu realizeaza pe parcursul a 5 ani numarul minim de credite de
educatie medicala continua, stabilit de Consiliul national al Colegiului Medicilor din
Romania, li se suspenda dreptul de libera practica pana la realizarea numarului de credite
respectiv.
SECTIUNEA a 5-a
Organizare si functionare
A. Organizarea la nivel teritorial
15
ART. 42
(1) La nivelul fiecarui judet, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, se organizeaza
cate un colegiu al medicilor, format din toti medicii cu drept de libera practica din
unitatea administrativ-teritoriala respectiva, denumit in continuare colegiul teritorial.
(2) Colegiile teritoriale ale medicilor au personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu. Patrimoniul se constituie din bunuri mobile si imobile, dobandite in conditiile
legii.
(3) Sediul colegiului teritorial al medicilor este in orasul de resedinta a judetului,
respectiv in municipiul Bucuresti, pentru Colegiul Medicilor Municipiului Bucuresti.
(4) Nici un colegiu teritorial nu poate functiona in afara Colegiului Medicilor din
Romania.
ART. 43
Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) biroul consiliului;
d) presedintele.
ART. 44
(1) Adunarea generala este formata din membrii colegiului teritorial.
(2) Adunarea generala se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea
consiliului, si adopta hotarari cu majoritate simpla in prezenta a 2/3 din numarul
membrilor sai. Daca la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de 2/3, dupa 10 zile se
organizeaza o noua sedinta, cu aceeasi ordine de zi, care va adopta hotarari cu majoritate
simpla, indiferent de numarul membrilor prezenti.
(3) Adunarea generala are urmatoarele atributii:
a) aproba proiectul de buget al colegiului si, in baza raportului cenzorilor, descarca de
gestiune consiliul pentru anul fiscal incheiat;
b) stabileste indemnizatia de sedinta a membrilor comisiei de disciplina;
c) alege comisia de cenzori a colegiului.
ART. 45
Membrii consiliului colegiilor teritoriale si membrii in adunarea generala nationala se
aleg pe o perioada de 4 ani de catre membrii colegiului respectiv, potrivit unui
regulament electoral, aprobat de catre Consiliul national al Colegiului Medicilor din
Romania.
ART. 46
(1) Consiliul are un numar de membri proportional cu numarul medicilor inscrisi in
evidenta colegiului la data organizarii alegerilor, dupa cum urmeaza:
a) 11 membri, pentru un numar de pana la 500 de medici inscrisi;
b) 13 membri, pentru un numar de 501 pana la 1.000 de medici inscrisi;
c) 19 membri, pentru un numar de 1.001 pana la 2.000 de medici inscrisi;
d) 21 de membri, pentru un numar de peste 2.000 de medici inscrisi.
(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucuresti este format din 23 de membri.
(3) Proportional cu numarul de membri ai Consiliului, se vor alege 3-9 membri
supleanti.
16
ART. 47
Consiliul colegiului teritorial exercita atributiile prevazute de lege si date in
competenta sa prin Statutul Colegiului Medicilor din Romania sau prin hotararea
Consiliului national.
ART. 48
(1) Consiliul colegiului teritorial, in prima sedinta, organizata in termen de maximum 5
zile de la alegere, alege biroul consiliului.
(2) Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un presedinte, 3
vicepresedinti si un secretar.
(3) Presedintele biroului consiliului colegiului teritorial este si presedintele colegiului
teritorial.
B. Organizarea la nivel national
ART. 49
(1) Colegiul Medicilor din Romania este format din toti medicii inscrisi in colegiile
teritoriale.
(2) Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu. In bugetul propriu sunt cuprinse si contributiile colegiilor teritoriale in cota fixa
de 20% din cuantumul cotizatiilor. Patrimoniul poate fi folosit si in activitati
producatoare de venituri, in conditiile legii.
ART. 50
Organele de conducere, la nivel national, ale Colegiului Medicilor din Romania sunt:
a) adunarea generala nationala;
b) consiliul national;
c) biroul executiv;
d) presedintele.
ART. 51
(1) Adunarea generala nationala este alcatuita din membrii Consiliului national al
Colegiului Medicilor din Romania si reprezentanti ai fiecarui colegiu teritorial, alesi
potrivit art. 46 alin. (1).
(2) Norma de reprezentare in adunarea generala nationala este de 1/200 de membri.
(3) Reprezentantii in adunarea generala nationala sunt alesi pe o durata de 4 ani.
(4) Proportional cu numarul de medici inscrisi in evidenta colegiului teritorial se va
alege un numar de 3-11 membri supleanti.
ART. 52
Adunarea generala nationala are urmatoarele atributii:
a) adopta Statutul Colegiului Medicilor din Romania, precum si Codul de deontologie
medicala;
b) aproba modificarea acestora;
c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si executia celui pentru exercitiul expirat;
d) alege, dintre membrii sai, comisia de cenzori;
e) adopta puncte de vedere care sa reflecte pozitia Colegiului Medicilor din Romania
cu privire la aspecte de interes general in ceea ce priveste profesia de medic ori statutul
medicului in societate.
17
ART. 53
(1) Adunarea generala nationala adopta hotarari in prezenta a cel putin 2/3 din numarul
membrilor sai, cu majoritate simpla de voturi.
(2) Daca la prima convocare nu se realizeaza conditia de cvorum, dupa doua saptamani
se va organiza o alta sedinta, cu aceeasi ordine de zi, care va putea adopta hotarari
indiferent de numarul membrilor prezenti, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 lit. a)
si b), pentru care este necesara conditia de cvorum prevazuta la alin. (1).
(3) Adunarea generala nationala se intruneste in sedinta ordinara in trimestrul I al
anului in curs.
ART. 54
Adunarea generala nationala este condusa de catre presedintele Colegiului Medicilor
din Romania.
ART. 55
Adunarea generala nationala poate fi convocata de catre:
a) presedintele Colegiului Medicilor din Romania;
b) 3 dintre membrii Biroului executiv;
c) 1/3 dintre membrii Consiliului national al Colegiului Medicilor din Romania.
ART. 56
(1) Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania este alcatuit din cate un
reprezentant al fiecarui judet, din 3 reprezentanti ai municipiului Bucuresti si din cate un
reprezentant al medicilor din fiecare minister si institutie centrala cu retea sanitara
proprie. In afara de acestia, Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania poate
fi asistat, cu rol consultativ, de cate un reprezentant al Academiei de Stiinte Medicale,
Ministerului Sanatatii, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si
Ministerului Justitiei.
(2) Reprezentantii in Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania sunt alesi
pe o perioada de 4 ani de catre membrii consiliilor colegiilor teritoriale si reprezentantii
acestora in Adunarea generala nationala, intruniti intr-o sedinta comuna.
(3) Cheltuielile cu deplasarea si diurna reprezentantilor in Consiliul national al
Colegiului Medicilor din Romania vor fi suportate de catre colegiile ai caror reprezentanti
sunt.
(4) Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania se intruneste legal in
prezenta a cel putin 2/3 din numarul reprezentantilor stabiliti la alin. (1) si ia decizii cu
majoritate simpla de voturi.
ART. 57
Deciziile Consiliului national al Colegiului Medicilor din Romania sunt obligatorii
pentru colegiile locale si pentru toti medicii care practica medicina in Romania.
ART. 58
Atributiile Consiliului national sunt:
a) elaboreaza Statutul Colegiului Medicilor din Romania, precum si proiectele de
modificare a acestuia;
b) elaboreaza Codul de deontologie medicala, precum si proiectele de modificare a
acestuia;
18
c) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea de norme privind exercitarea
profesiei de medic pe teritoriul Romaniei;
d) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea Nomenclatorului de specialitati
medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala;
e) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea tematicilor si a metodologiilor
concursurilor si examenelor pentru medici;
f) stabileste sistemul de credite de educatie medicala continua, pe baza caruia se
evalueaza activitatea de perfectionare profesionala a medicilor;
g) colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor medicale de selectie a
pacientilor in cazul unor tipuri de tratamente disponibile in numar limitat;
h) aproba ghidurile si protocoalele de practica medicala;
i) fixeaza cotizatia care trebuie platita obligatoriu de catre fiecare medic colegiului
teritorial;
j) gestioneaza bunurile Colegiului Medicilor din Romania si poate sa initieze si sa
subventioneze actiuni interesand profesia medicala, actiuni de intrajutorare sau de
sponsorizare;
k) solutioneaza, prin comisiile de specialitate, in termen de 30 de zile de la inregistrare,
contestatiile formulate impotriva deciziilor date de consiliile judetene, respectiv de
Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in conformitate cu regulamentele proprii;
l) alege dintre membrii sai Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romania;
m) propune adunarii generale nationale proiectul privind bugetul de venituri si
cheltuieli al Colegiului Medicilor din Romania;
n) alege dintre membrii sai pe cei care vor forma comisiile de lucru;
o) stabileste indemnizatiile membrilor Biroului executiv si indemnizatia de sedinta a
membrilor Comisiei superioare de disciplina;
p) stabileste conditiile privind desfasurarea de catre cabinetele si unitatile medicale a
publicitatii, iar prin comisia de specialitate, aproba continutul materialului publicitar;
r) la negocierea anuala a contractului-cadru, Consiliul national al Colegiului Medicilor
din Romania reprezinta medicii aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari sociale
de sanatate.
ART. 59
Consiliul national al Colegiului Medicilor din Romania aproba exercitarea ocazionala,
cu caracter didactic, de instruire, informare si schimb de experienta, a profesiei de medic,
de catre medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din Romania.
ART. 60
Consiliul national stabileste strategia si planul anual de control si supraveghere a
modului de exercitare a profesiei de medic.
ART. 61
Biroul executiv al Colegiului Medicilor din Romania este format dintr-un presedinte, 3
vicepresedinti si un secretar general, alesi in mod individual de catre Consiliul national,
dintre membrii sai, pe o durata de 4 ani.
ART. 62
(1) Biroul executiv lucreaza legal in prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai si aproba
deciziile cu votul a cel putin 3 membri.
19
(2) Biroul executiv se intruneste o data pe saptamana sau ori de cate ori este cazul, la
cererea presedintelui sau a cel putin 2 dintre membrii sai. In conditiile stabilite de Statutul
Colegiului Medicilor din Romania, votul poate fi exprimat si prin corespondenta sau in
format electronic.
ART. 63
Atributiile Biroului executiv sunt urmatoarele:
a) asigura activitatea permanenta a Colegiului Medicilor din Romania intre sedintele
Consiliului national;
b) aproba angajarea de personal si asigura executia bugetului Colegiului Medicilor din
Romania;
c) intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune aprobarii
Consiliului national;
d) accepta donatiile, legatele si sponsorizarile facute Colegiului Medicilor din
Romania;
e) executa hotararile adunarii generale nationale si ale Consiliului national;
f) elaboreaza si supune spre avizare Consiliului national proiectul bugetului de venituri
si cheltuieli, pe baza bugetelor locale;
g) informeaza Consiliul national cu privire la deciziile emise intre sedintele
Consiliului;
h) indeplineste orice alte sarcini stabilite de catre Consiliul national.
ART. 64
Biroul executiv coordoneaza activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului national al
Colegiului Medicilor din Romania.
ART. 65
In exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum si membrii birourilor
consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizatie lunara, al carei cuantum va fi
aprobat, dupa caz, de Consiliul national, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.
ART. 66
Presedintele Biroului executiv al Consiliului national este presedintele Colegiului
Medicilor din Romania.
ART. 67
Presedintele Colegiului Medicilor din Romania indeplineste urmatoarele atributii:
a) reprezinta Colegiul Medicilor din Romania in relatiile cu persoanele fizice si juridice
din tara si strainatate;
b) incheie contracte si conventii in numele Colegiului Medicilor din Romania, cu
aprobarea Biroului executiv;
c) convoaca si conduce sedintele adunarii generale si ale Consiliului national;
d) aduce la indeplinire deciziile Biroului executiv, hotararile Consiliului national date
in sarcina sa si rezolva problemele si lucrarile curente;
e) angajeaza personalul de specialitate si administrativ;
f) indeplineste orice alte sarcini stabilite de Consiliul national ori de Biroul executiv,
potrivit legii.
ART. 68
20
(1) Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale
Colegiului Medicilor din Romania, atat la nivel national, cat si teritorial, medicii care
detin functii de conducere in cadrul Ministerului Sanatatii, respectiv al ministerelor si
institutiilor cu retea sanitara proprie, al structurilor descentralizate ale acestuia ori in
cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, precum si al caselor de asigurari de
sanatate.
(2) Medicii pentru care, in timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a
survenit situatia de incompatibilitate sunt suspendati din functie. Suspendarea dureaza
pana la incetarea situatiei de incompatibilitate sau pana la expirarea mandatului.
(3) Numarul de mandate in organele de conducere de la nivel teritorial si national nu
este limitat.
SECTIUNEA a 6-a
Raspunderea disciplinara
ART. 69
(1) Medicul raspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor si regulamentelor
profesiei medicale, a Codului de deontologie medicala si a regulilor de buna practica
profesionala, a Statutului Colegiului Medicilor din Romania, pentru nerespectarea
deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din
Romania, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia, care sunt de
natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din
Romania.
(2) Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania, potrivit
prezentei legi, nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala,
conform prevederilor legale.
ART. 70
(1) Plangerea impotriva unui medic se depune la colegiul al carui membru este
medicul. In cazul medicilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat
apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, plangerea se
depune la colegiul in raza caruia medicul isi desfasoara activitatea.
(2) Biroul Consiliului dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplina.
(3) Impotriva deciziei de respingere a plangerii, persoana care a facut plangerea poate
depune contestatie la colegiul a carui decizie se contesta. Aceasta se solutioneaza de catre
Biroul executiv al Consiliului national.
(4) Plangerile impotriva unui membru al organelor de conducere de la nivel teritorial
sau national se inainteaza Comisiei superioare de disciplina.
ART. 71
(1) In cadrul fiecarui colegiu teritorial se organizeaza si functioneaza comisia de
disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in complete de 3 membri
abaterile disciplinare savarsite de medicii inscrisi in acel colegiu.
(2) La nivelul Colegiului Medicilor din Romania se organizeaza si functioneaza
Comisia superioara de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca in
21
complete de 5 membri contestatiile formulate impotriva deciziilor comisiilor de disciplina
teritoriale.
(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplina este desemnat de directiile de sanatate
publica, la nivel teritorial, si de catre Ministerul Sanatatii, la nivelul Comisiei superioare
de disciplina.
(4) Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in Statutul Colegiului Medicilor din
Romania.
ART. 72
(1) Membrii comisiilor de disciplina de la nivelul colegiului teritorial sunt alesi de
catre adunarea generala a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplina vor fi
alesi de catre adunarea generala nationala.
(2) Membrii comisiilor de disciplina vor fi alesi din randul medicilor primari cu o
vechime in profesie de peste 7 ani si care nu au avut abateri disciplinare in ultimii 5 ani.
(3) Functia de membru al comisiei de disciplina este incompatibila cu orice alta functie
in cadrul Colegiului Medicilor din Romania.
(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplina este de 6 ani.
(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplina inceteaza prin deces, demisie,
pierderea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania ori prin numirea unui
alt reprezentant in cazul membrilor desemnati de catre Ministerul Sanatatii sau directia de
sanatate publica.
ART. 73
(1) Membrii comisiilor de disciplina se aleg prin vot secret si pe baza candidaturilor
depuse.
(2) La nivel teritorial se va alege un numar de 5-9 membri, iar la nivel national, 10.
(3) Membrii comisiilor de disciplina isi vor alege un presedinte care conduce
activitatea administrativa a comisiilor de disciplina.
(4) Presedintele comisiei de disciplina prezinta adunarii generale raportul anual al
activitatii comisiei de disciplina.
ART. 74
(1) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amenda de la 1.000.000 lei la 15.000.000 lei. Plata amenzii se va face in termen de
30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii disciplinare. Neachitarea in acest
termen atrage suspendarea de drept din exercitiul profesiei, pana la achitarea sumei;
e) interdictia de a exercita profesia ori anumite activitati medicale pe o perioada de la o
luna la un an;
f) retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania.
(2) Retragerea calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania opereaza de
drept pe durata stabilita prin hotarare definitiva de instantele judecatoresti cu privire la
interzicerea exercitarii profesiei.
22
(3) La sanctiunile prevazute la alin. (1) se poate prevedea, dupa caz, obligarea celui
sanctionat la efectuarea unor cursuri de perfectionare sau de educatie medicala, ori alte
forme de pregatire profesionala.
ART. 75
(1) Decizia pronuntata se comunica persoanei sanctionate, persoanei care a facut
sesizarea, Ministerului Sanatatii, Biroului executiv al Colegiului Medicilor din Romania
si persoanei cu care medicul sanctionat are incheiat contractul de munca.
(2) In termen de 15 zile de la comunicare, persoana sanctionata, persoana care a facut
sesizarea, Ministerul Sanatatii, presedintele colegiului teritorial sau presedintele
Colegiului Medicilor din Romania pot contesta decizia pronuntata de comisia de
disciplina a colegiului teritorial.
ART. 76
(1) Actiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 6 luni de la data
savarsirii faptei sau de la data cunoasterii consecintelor prejudiciabile.
(2) Sanctiunile prevazute la art. 74 alin. (1) lit. a)-d) se radiaza in termen de 6 luni de la
data executarii lor, iar cea prevazuta la lit. e), in termen de un an de la data expirarii
perioadei de interdictie.
(3) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la art. 74 alin. (1) lit. f), medicul poate face o
noua cerere de redobandire a calitatii de membru al colegiului dupa expirarea perioadei
stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva de interdictie a exercitarii profesiei sau
dupa 2 ani de la data aplicarii sanctiunii de catre comisiile de disciplina. Redobandirea
calitatii de membru al Colegiului Medicilor din Romania se face in conditiile prezentei
legi.
(4) In situatia in care, prin decizia comisiei de disciplina, au fost dispuse si masurile
prevazute la art. 74 alin. (3), radierea sanctiunii se va face numai dupa prezentarea
dovezii aducerii la indeplinire a masurii dispuse de comisia de disciplina.
(5) Repetarea unei abateri disciplinare pana la radierea sanctiunii aplicate constituie o
circumstanta agravanta, care va fi avuta in vedere la aplicarea noii sanctiuni.
ART. 77
(1) Ancheta disciplinara se exercita prin persoane desemnate in acest scop de catre
biroul consiliului colegiului teritorial sau, dupa caz, de catre Biroul executiv al Colegiului
Medicilor din Romania.
(2) Unitatile sanitare sau cele de medicina legala au obligatia de a pune la dispozitia
comisiilor de disciplina sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor
disciplinare documentele medicale solicitate, precum si orice alte date si informatii
necesare solutionarii cauzei.
ART. 78
Impotriva deciziei de sanctionare a Comisiei superioare de disciplina, in termen de 15
zile de la comunicare, medicul sanctionat poate formula o actiune in anulare la sectia de
contencios administrativ a tribunalului in raza caruia isi desfasoara activitatea.
SECTIUNEA a 7-a
Venituri si cheltuieli
23
ART. 79
Veniturile Colegiului Medicilor din Romania se constituie din:
a) taxa de inscriere;
b) cotizatiile lunare ale membrilor;
c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice si juridice,
inclusiv din organizarea de cursuri si alte forme de educatie medicala continua;
d) donatii si sponsorizari de la persoane fizice si juridice;
e) legate;
f) drepturi editoriale;
g) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
h) fonduri rezultate din manifestarile culturale si stiintifice;
i) alte surse.
ART. 80
(1) Cotizatiile datorate si neplatite in termenul fixat de catre consiliul colegiului
teritorial de catre membrii Colegiului Medicilor din Romania determina plata unor
penalitati de intarziere in cuantumul prevazut de dispozitiile legale aplicabile institutiilor
publice.
(2) Aceeasi penalitate se va aplica si colegiilor teritoriale care nu varsa partea de
cotizatie datorata.
ART. 81
(1) Neplata cotizatiei datorate de membrii Colegiului Medicilor din Romania pe o
perioada de 6 luni si dupa atentionarea scrisa a consiliului colegiului local se sanctioneaza
cu suspendarea calitatii de membru pana la plata cotizatiei datorate.
(2) Sanctiunea se aplica de catre comisia de disciplina a colegiului teritorial, la
sesizarea comisiei administrative si financiar-contabile a colegiului teritorial.
ART. 82
Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Colegiului Medicilor din
Romania, tarifele se stabilesc, dupa caz, de catre Consiliul national, respectiv de catre
consiliul colegiului teritorial.
ART. 83
Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea si functionarea, cheltuieli de
personal, cheltuieli materiale si servicii, cheltuieli de capital, perfectionarea pregatirii
profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, intrajutorarea medicilor cu
venituri mici, crearea de institutii cu scop filantropic si stiintific, acordarea de premii
pentru membrii cu activitati profesionale deosebite, alte cheltuieli aprobate, dupa caz, de
consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul National al Colegiului Medicilor din
Romania.
CAP. IV
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 84
24
(1) In vederea facilitarii accesului la exercitiul profesiei de medic pe teritoriul
Romaniei, Ministerul Sanatatii, in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania,
recunoaste calificarile de medic dobandite in conformitate cu normele Uniunii Europene,
intr-un stat membru al Uniunii Europene, intr-un stat apartinand Spatiului Economic
European sau in Confederatia Elvetiana, de cetatenii acestor state, iar incadrarea in munca
se face conform legii.
(2) Normele privind recunoasterea diplomelor, certificatelor si titlurilor de medic,
eliberate de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat apartinand Spatiului
Economic European si de Confederatia Elvetiana cetatenilor acestora, se elaboreaza de
catre Ministerul Sanatatii, in colaborare cu Colegiul Medicilor din Romania, si se aproba
prin hotarare a Guvernului.
(3) Nomenclatorul de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru
reteaua de asistenta medicala se elaboreaza de catre Ministerul Sanatatii si se aproba prin
ordin al ministrului sanatatii.
ART. 85
Atributiile Colegiului Medicilor din Romania nu pot fi exercitate de nici o alta
asociatie profesionala. Membrii Colegiului Medicilor din Romania pot face parte si din
alte asociatii profesionale.
ART. 86
(1) Actualele organe de conducere ale Colegiului Medicilor din Romania de la nivel
national si teritorial vor ramane in functie si isi vor exercita mandatul pana la implinirea
duratei pentru care au fost alese.
(2) In termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a noului Statut al Colegiului
Medicilor din Romania se vor organiza comisii de disciplina, in conditiile prezentei legi.
ART. 87
Statutul Colegiului Medicilor din Romania, Codul de deontologie medicala, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si deciziile Consiliului National care
privesc organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania sau drepturile si
obligatiile acestora ca membri ai Colegiului Medicilor din Romania se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 88
Colegiul Medicilor din Romania, infiintat si organizat potrivit prezentei legi, este
continuatorul de drept al Colegiului Medicilor din Romania, infiintat potrivit legilor
anterioare. Drepturile si obligatiile anterior nascute vor trece in patrimoniul noii institutii,
organizate potrivit prezentei legi.
ART. 89
Medicul este obligat sa incheie o asigurare de raspundere civila pentru greseli in
activitatea medicala.
ART. 90
In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, administratia publica
locala, prin consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, va da in
administrare colegiilor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si Colegiului
Medicilor din Romania spatii corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii.
ART. 91
25
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I.
(2) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, se abroga Legea nr. 74/1995 privind
exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului
Medicilor din Romania, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 650
din 12 decembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alte
dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu
respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
republicata.