Jana Kramer, la un pas de moarte din cauza prestaţiei medicilor români

Starul hoolywood-ian al filmului 'One Tree Hill' Jana Kramer a trebuit să sisteze filmările peste mări deoarece era prea bolnavă pentru a mai lucra. Medici români au decis că trebuie să-i elimine apendicele, informează - vineri - site-ul american Hollywood.com. Dar cum ea continua să nu se simtă bine, a luat primul zbor spre State, unde a aflat că medicii români i-au pus un diagnostic greşit în loc să-i elimine vezicula biliară. Doctorii americani i-au explicat că dacă nu i se extirpa la timp acest organ, ar fi murit.

Potrivit declaraţiei sale în revista Maxim, Jana Kramer a început să aibă 'senzaţii de rău', dar 'nu voia să se plângă şi să fie considerată o problemă'. În cele din urmă însă a trebuit să meargă la spital. Medicul român care a consultat-o vorbea o engleză aproximativă şi i-a spus că trebuie să-i scoată apendicele.

Dar când Jana Kramer a continuat să nu se simtă bine şi după intervenţia chirurgicală la care a fost supusă, a luat un avion spre SUA pentru a obţine un al doilea diagnostic medical. Aici a fost şocată să afle că medicii români au eliminat în mod eronat o altă parte a corpului şi că este nevoie să fie înlăturat un organ diferit.

Actriţa relatează că medicii din România 'i-au făcut operaţia, dar cele şase zile de recuperare postoperatorie s-au transformat în două săptămâni de spitalizare pentru că s-a îmbolnăvit de pneumonie'.

'Am zburat înapoi în America, iar doctorii mi-au explicat că problema nu fusese apendicele ei, ci vezicula biliară, iar dacă nu o eliminam aş fi murit', a mai relatat actriţa. (Agerpres)

Sursa: http://www.impactnews.ro/Life/Jana-Kramer,-la-un-pas-de-moarte-datorit%C4%83-presta%C5%A3iei-medicilor-rom%C3%A2ni-34736

Jana Kramer Misdiagnosed With Life-Threatening Sickness

See larger image
© Starbux/WENN

American actress/singer Jana Kramer faced death on the set of 2005 film "Return of the Living Dead: Necropolis" - after local Romanian doctors misdiagnosed a life-threatening gallbladder sickness. The "One Tree Hill" star had to halt the overseas shoot because she was too sick to work, and Romanian medics determined she needed to have her appendix removed.

Kramer tells Maxim magazine, "I immediately started feeling sick. But I didn't want to complain and be considered a problem. Eventually I had to go to the hospital. The doctor could barely speak English but said I had to get my appendix out."

But when Kramer wasn't getting better after the operation she flew back to the U.S. to get a second opinion and was stunned when she was told the Romanian doctors had taken out the wrong body part - and she needed a different organ removed.

She explains, "They (doctors in Romania) did the surgery, and six days of recovery time grew into two weeks when I caught pneumonia. I flew back to America, and the doctors here explained it was never my appendix; it was my gallbladder, and if they didn't get it out I was going to die."

Sursa: http://www.aceshowbiz.com/news/view/w0002999.html

Greşelile medicale, mai uşor de probat

Ministerul Sănătăţii a elaborat ghiduri terapeutice pentru 21 de specialităţi medicale. Ghidul terapeutic ajută medicul să trateze pacientul, permite controlul cheltuielilor şi oferă avocaţilor posibilitatea de a demonstra greşelile medicale.

Ghidurile vor fi de mai mare ajutor avocaţilor şi instanţelor, spune Mircea Cinteză: "Dacă ai ghidul şi nu s-a respectat o procedură, va fi foarte uşor să demonstrezi că este vorba de o greşeală medicală", a explicat cardiologul Mircea Cinteză, profesor doctor la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.

Ghidurile conţin procedurile pe care un medic trebuie să le urmeze atunci când are un pacient la consultaţie şi vor ajunge din mai în toate spitalele şi cabinetele. Astfel de colecţii de proceduri care apar acum la noi în premieră sunt însă obişnuite în lumea occidentală. Marea deosebire este că în străinătate aceste ghiduri sunt elaborate de asociaţiile profesionale, pe când cele autohtone au fost făcute de Ministerul Sănătăţii.

De aici şi diferenţele majore ale scopului urmărit, spune cardiologul Mircea Cinteză: cele occidentale au menirea de a-i ţine la curent pe medici cu cele mai noi tehnici, proceduri şi medicamente, în timp ce scopul principal al celor româneşti pare să fie acela de a putea ţine sub control bugetul

„Nu cred că sunt trei variante de tratament pentru o boală. Cu ajutorul lor, ministerul şi Casa Naţională de Sănătate îşi vor face uşor bugetele, ştiind costurile de investigare şi tratament", a spus dr. Cinteză. Specialităţile medicale pentru care Ministerul Sănătăţii a elaborat ghiduri terapeutice sunt: anestezie şi terapie intensivă, cardiologie, dermato-venerologie, diabet, endocrinologie, gastroenterologie şi hepatologie, geriatrie şi gerontologie, medicină de familie, medicină internă, nefrologie, neurologie, oncologie, prenumologie, alergologie şi imunologie clinică, psihiatrie şi psihiatrie pediatrică, reabilitare, medicină fizică şi balneologie, reumatologie, obstetrică-ginecologie, otorinolaringologie, urologie şi anatomie patologică.

Costurile, monitorizate

Existenţa ghidurilor va ajuta Ministerul Sănătăţii să ţină evidenţa cheltuielilor din sistem. "Am creat premisele pentru extinderea calităţii actului medical la nivelul întregii ţări. În plus, prin aceste ghiduri putem face previziuni realiste asupra cheltuielilor şi putem creşte controlul asupra acestora. În acelaşi timp, putem identifica mai uşor risipa fără temei medical", a declarat ieri ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

"Prin aceste ghiduri putem identifica mai uşor risipa fără temei medical."
Cseke Attila
ministrul Sănătăţii

Ghidurile terapeutice trebuie avizate de Colegiu

Preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof.dr. Vasile Astărăstoaie, este nemulţumit că sarcina elaborării acestor ghiduri a fost atribuită Ministerului Sănătăţii:

„În toată lumea, aceste volume sunt făcute de asociaţiile medicilor de specialitate şi au avizul Colegiului. Aşa ar fi trebuit să fie şi la noi, dar fostul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac, a dat o ordonanţă prin care a schimbat legea şi a spus că ministerul se ocupă de elaborarea ghidurilor şi protocoalelor", explică Astărăstoaie.

Preşedintele Vasile Astărăstoaie aşteaptă să vadă volumele şi să se lămurească dacă ele au primit avizul obligatoriu al Colegiului: „Noi am dat nişte avize, anul trecut, în martie şi aprilie. S-ar putea să fie vorba despre acelea, dar, deocamdată, nu ştim nimic".

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Greselile_medicale-mai_usor_de_probat_0_240576513.html

Daune de 5,0 mil.usd pentru malpraxis medical impotriva unui copil

Conform avocatilor de la firma californiana Walkup Melodia Kelly acestia au negociat si stabilit plata unor despagubiri de catre un spital american, in valoare de peste 5,0 milioane usd constand in despagubiri si plata unor rente viagere, dupa ce un copil s-a nascut cu paralizie quadriparetica, urmare a greselilor grave ale doctorilor si asistentelor medicale, care nu au supravegheat si monitorizat o mamica, internata pentru nastere, desi aceasta avea febra iar inima micutului incepuse sa prezinte variatii .
Doctorul de garda i-a administrat mamicii antibiotice si i-a spus ca va reveni intr-o ora sa-i verifice starea, insa a uitat sa faca acest lucru; dupa circa trei ore, aparatele indicau faptul ca nivelul batailor inimii micutului nenascut erau foarte joase [ aveau o rata de 85-90 fara de 140 in mod normal ] si au stat la acest nivel pentru 10 minute; desi chemat prin telefon de urgenta, doctorul nu a venit in salon.
Urmare a acestor erori medicale, copilul s-a nascut o ora mai tarziu, fara sa mai aiba puls, si , cu toate ca a fost resuscitat, el sufera de ecefalopatie ischemica severa, ramanand pentru toata viata lui dependent de ingrijire de specialitate, mai ales ca niciodata nu va putea sa dezvolte un sistem de inteligenta mai mare decat al unui copil de 1 an de zile.
Familia acestui copil american, s-a adresat avocatilor de la Walkup, Melodia, Kelly care au angajat un medic pediatru , care a intocmit un plan de viata care cuprindea inclusiv ingrijirile medicale de care va avea nevoie de acest copil pe tot timpul vietii sale. In baza acestui plan, spitalul a fost chemat in judecata si initial i s-au cerut daune de 22 de milioane de dolari, insa, urmare a faptului ca, avocatii spitalului au preferat sa incheie o intelegere cu familia copilului, s-a ajuns la faptul ca, spitalul a decis sa ia in ingrijire si sa suporte costurile medicale si sociale ale acestui copil pe tot parcursul vietii sale, platind in acelasi timp despagubiri de 5,0 milioane usd familiei care practic nu va putea beneficia de un copil normal si sanatos, din cauza acestei culpe medicale.
Intr-un alt caz care a implicat compania Kaiser, cel mai mare sistem medical din USA ,avocatii de la aceeasi firma au reusit sa obtina obligarea acestei companii la plata unor daune in valoare de 4,1 milioane usd, intru-un caz in care , un copil a suferit multiple vatamari ale sistemului neurologic, din cauza faptului ca, acesta a ramas fara oxigen in momentul in care uterul mamei s-a rupt la nastere, iar personalul medical a intervenit cu mare intarziere, efectuandu-i operatia de cezariana cu depasirea timpilor normali. Procesul s-a terminat cand copilul a ajuns la varsta de 3 ani, iar audierea acestuia de catre o comisie medicala care a stabilit faptul ca, va suferi toata viata de pe urma acestei erori medicale , a fost argumentul decisiv pentru care juratii au stabilit vinovatia centrului medical Kaiser, iar judecatorul l-a obligat sa plateasca daune de 4,1 mil. usd catre familia afectata.
Cu siguranta, intotdeauna, cand vor apare asemenea cazuri de malpraxis medical, medicii si personalul spitalicesc, atat in USA cat si in Romania, incearca sa-i minta pe parinti si sa ascunda cauzele si efectele acestor erori, astfel incat numai determinarea si hotararea parintilor de a li se face dreptate pot duce la aflarea adevarului. Afla astfel tot de la firma de avocati din California, faptul ca, s-au confruntat cu un caz in care, au obtinut despagubiri de la un spital in valoare de 3,8 mil. usd, atat pentru culpa medicala dar mai ales pentru ca medicii au incercat sa isi stearga urmele si sa ascunda eroarea medicala savarsita, actionand astfel cu premeditare cand au incercat sa distruga probele.
Concret, cu doua saptamani inainte de nastere, o americanca s-a internat in spital asteptand sa nasca si intrand astfel sub control medical. Dupa ce a primit medicatie , americanca a fost sfatuita de medic sa sa odihneasca si sa comunice in caz de evenimente deosebite cu asistenta medicala, actionand un buton al unui interfon din camera de spital. La ora 10:00 pm inainte de nastere, americanca a raportat faptul ca are contractii extrem de dureroase. fara sa determine frecventa, caracteristicile si locatia durerilor pe care le avea mama, asistenta medicala i-a raspuns prin interfon si i-a spus sa mai ia o doza de medicatie anti-contractii. Opt ore mai tarziu, mama s-a trezit din cauza unor dureri cumplite. A fost dusa in sala de operatii, unde copilul a fost nascut insa a fost diagnosticat cu leukomalacie periventriculara, si mai tarziu a dezvoltat complicatii cerebrale, din cauza acelor opt ore in care americanca trebuia odata cu aparitia contractiilor puternice, sa fie operata imediat prin cezariana.Dupa nastere, spitalul a incercat sa acopere culpa medicala spunand ca de fapt mama nu ar fi spus nimic asistentei, insa, surpriza mare a fost la proces, cand mamica a adus ca proba un reportofon pe care era inregistrata convorbirea purtata prin interfon cu asistenta medicala, reportofonul fiind primit de la sotul ei care a vrut sa o inregistreze spre amintire. Desi initial se cerusera daune de doar 2,2 mil. usd, la aceasta suma, judecatorul a decis sa mai adauge inca 1,6 mil. usd in sarcina spitalului tocmai pentru ca a incercat sa isi ascunda vina grava.
Practic, am dorit sa va aduc in discutie acest caz intrucat, in primul rand trebuie sa intelegem faptul ca, erorile medicale se intampla peste tot in lume, nu numai in Romania; esential este insa ca, oamenii sa inteleaga faptul ca, atunci cand se confrunta cu un caz de malpraxis medical, trebuie sa isi apere drepturile, sa refuze sa accepte sa li se plateasca acele sume ridicole de catre CNAS, si sa cheme in judecata unitatea spitaliceasca si personalul medical vinovat, si sa le ceara sa le plateasca daune si despagubiri .Este singura cale pentru cei care doresc sa le fie acoperite daunele provocate prin aceste culpe si erori medicale care ajung sa distruga viata unei intregi familii.

Injuratura lui Hipocrate

Zeci de pacienti se plang anual la Colegiul Medicilor de faptul ca doctorii le vorbesc urat, jignindu-i. In realitate, numarul cazurilor este mult mai mare, sustine presedintele Colegiului

Pe langa acuzatiile de malpraxis, medicii sunt reclamati si pentru o meteahna capatata inainte de 1989: limbajul nepotrivit in relatia cu pacientii. Zeci de plangeri se aduna anual la Colegiul Medicilor, iar uneori astfel de abateri disciplinare sunt pedepsite. De cele mai multe ori insa pacientii prefera sa inghita in sec decat sa se puna rau cu "halatele albe". Generatii intregi de doctori au iesit de pe bancile facultatilor fara studierea unui obiect esential: comunicarea cu pacientul. Indemanare care este deprinsa in Occident si-n Statele Unite in timpul scolii. "Romania libera" a propus introducerea in curicula a acestui obiect, initiativa sustinuta de cateva institutii importante.

"Urca, fa, pe masa"

Decenii intregi multi doctori au reusit prin duritatea limbajului sa-si socheze bolnavii. Intamplarile dinainte de ’90 si din anii imediat urmatori au ca marota exprimarea asistentelor si a medicilor in timpul nasterii: "Ti-a placut sa te f…, acum de ce tipi? Taci din gura, ca altfel te dam afara!". Trecerea timpului nu a schimbat foarte mult comportamentul personalului medical din domeniul obstetrica-ginecologie.

Forumurile contin multe relatari despre exprimari care mai de care mai dure. O doamna a povestit pe site-ul www.desprecopii.com cum, odata intrata in cabinetul unui ginecolog, a fost socata de primele cuvinte ale acestuia: "«Hai, urca, fa, p…, pe masa!» De parca eram o prostituata sau a facut candva sex cu mine. Evident ca a urmat scandalul, iar sotul meu a intrat in cabinet si l-a tabacit pe doctor".

"Confidentialitate" de pe holul spitalului

Personalul nu se teme doar sa vorbeasca vulgar cu pacientele, ci le si divulga starea de sanatate ca pe un lucru natural. O intamplare legata de confidentialitatea medic-pacient a avut loc si la o cunoscuta maternitate din Bucuresti, unde gravidele au fost rugate la un moment dat sa intre cate doua la ecograf, pentru ca era aglomerat.

"Am intrat impreuna cu o tanara de circa 30 de ani, care era foarte speriata. Am incercat sa o linistesc, dar finalul acestei consultatii a fost socant. De fata cu mine, doctorul i-a dictat asistentei ce a vazut in ecografie, printre care si «absenta ritmului cardiac». La final, in timp ce se imbraca, pacienta a intrebat care este rezultatul. Replica doctorului a fost cruda si de o rautate pe care nu o inteleg: «Ti-a murit ala-n burta, draga. Ce nu intelegi? Du-te dracu’ repede sa ti-l scoata, ca nu cumva sa-l pierzi pe strada». In afara ca i-au dat lacrimile, gravida nu a avut nici o reactie, atat a fost de socata de veste, apoi de felul in care i-a vorbit doctorul", a povestit o cititoare a "Romaniei libere".

"Uite-asa: iti crap capul!"

Umiliti si neputinciosi totodata pentru ca au nevoie de doctori, pacientii indura orice, doar-doar or scapa. Putini se revolta in fata agresivitatii verbale, iar acestia isi povestesc pataniile pe formurile de pe internet sau pe site-urile ziarelor care abordeaza subiecte legate de cazuri de malpraxis. Pe pagina de internet a "Romaniei libere" exista aproape 500 de comentarii legate de cazul Nataliei – gravida care a murit din cauza neglijentei personalului medical –, iar multe dintre ele se refera la limbajul medicilor sau al asistentelor.

Este celebru cazul pustiului de la Spitalul Bagdasar, caruia in primavara acestui an i s-a spus ca are o tumoare pe creier. Intrebat de copilul de 12 ani cum o sa fie operat, medicul i-a aratat foarte clar: "Uite-asa: iti crap capul!". Moment in care baiatului i s-a facut rau.

"Este nevoie de studierea comunicarii cu pacientul"

Printre primii care au sustinut initiativa "Romaniei libere" de introducere a comunicarii cu pacientul ca obiect de studiu este presedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astarastoae. Acesta este si rector la Universitatea de Medicina si Farmacie Iasi, acolo unde ar vrea sa se introduca si acest obiect important, incepand cu anul scolar viitor. "Este adevarat ca nu exista cursuri de comunicare, chiar daca sunt absolut necesare in relatia cu pacientul care este deja traumatizat de boala. Nu este cazul sa-l speriem si mai tare sau sa-l indepartam", a declarat prof. dr. Astarastoae.

Seful Colegiului Medicilor a mai spus ca exista putine reclamatii legate de limbajul nepotrivit al doctorilor, cu toate ca este convins ca sunt mai multe cazuri. Introducerea cursurilor de comunicare cu pacientii este sustinuta si de Centrul National pentru Perfectionare in Domeniul Sanitar, prin dr. Adrian Nedelciu, si UMF Bucuresti, prin rectorul Florian Popa, care considera ca este necesara aceasta disciplina.

Peste 1.000 de reclamaţii de malpraxis, la Colegiul Medicilor

Aproape 500 de oameni au acuzat cadrele medicale din Capitală că le-au ucis rudele cu neglijenţa lor.

Iar după toate anchetele, doar trei doctori şi-au pierdut dreptul de a opera. Cei din Colegiu depun însă şi ei o plângere: nu e drept să fie socotiţi vinovaţi 11.000 de medici pentru greşelile câtorva colegi de breaslă.

În zece ani, la Colegiul Medicilor din Bucureşti peste 1.100 de oameni au reclamat modul în care ei sau apropiaţii lor au fost trataţi în spitalele din Capitală. 485 dintre plângeri se referă la pacienţi care ar fi murit tocmai din cauza greşelilor cadrelor medicale.

După toate aceste reclamaţii, numai trei medici şi-au pierdut dreptul de a opera. Două cazuri sunt cunoscute: cel al doctorului Răzvan Trancă, bănuit că şi-a violat şi apoi aruncat de la etaj o pacientă şi cel al profesorului Ciomu care a amputat penisul unui bolnav în timpul unei intervenţii banale.

Doctorii se plâng că li se face o mare nedreptate: deşi numai câţiva greşesc cu toţii sunt puşi la zid de pacienţi şi jurnalişti.

Cât priveşte verdictele date de organizaţiile profesionale ale medicilor, în peste 80% dintre cazuri doctorii sunt declaraţi nevinovaţi. Plângerile pacienţilor sunt însă tot mai numeroase.

Comisia de Malpraxis

Potrivit unui amendament propus de Comisia de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor, Comisia de Malpraxis a ASP-ului este transformata intr-o instanta speciala care judeca si da decizii in probleme de responsabilitate civila, lucru interzis in mod expres de Constitutia Romaniei. Colegiul Medicilor din Romania a trimis o scrisoare presedintelui Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu in care ii solicita sa retrimita Comisiei de Sanatate spre rediscutare amendamentele mentionate.
”Comisia de malpraxis trebuie sa ramana o comisie de mediere care sa realizeze reconcilierea partilor (medic, pacient si societatea de asigurari) si sa evite in privinta despagubirilor calea judecatoreasca. Amendamente propuse de Comisia de Sanatate si Familie din Camera Deputatilor la Ordonanta de Urgenta nr. 20/2007 sunt anticonstitutionale si vor afecta grav desfasurarea activitatii medicale din Romania. Amendamentele propuse introduc prezumtia de vinovatie pentru cetatenii a caror singura vina este aceea ca au ales sa practice medicina. Daca se accepta o asemenea prevedere inseamna ca oricine poate sa faca o reclamatie si fara ca aceasta sa fie analizata, medicul sa devina muritor de foame deoarece i se suspenda contractul de munca”, a declarat prof. Dr. Vasile Astarastoae,.
In amendamentul la art 670, al. 2 se propune: “urmare a primirii sesizarii formulate de persoanele prevazute la al. 1, Comisia are obligatia de a comunica conducerii unitatii, al carei salariat este cel impotriva caruia s-a facut sesizarea, decizia cu privire la suspendarea Contractului individual de munca al acestuia pe toata durata derularii cercetarii”.
O o asemenea ancheta complexa legata de malpraxis poate dura si ani de zile (in SUA, durata medie este de 2,6 ani).
Atat Constitutia Romaniei, cat si decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2008 interzic crearea unor instante speciale.
Comisia de Disciplina a CMR analizeaza si da decizii referitor strict la raspunderea disciplinara, la comportamentul medicilor care sunt membrii in Colegiul Medicilor si nu se subroga in atributii puterii judecatoresti.
”Colegiul Medicilor din Romania nu va accepta o asemenea aberatie juridica, cum este cea propusa si de aceea solicitam retrimiterea la Comisie si rediscutarea impreuna cu reprezentantii autorizati ai Colegiului Medicilor din Romania. In caz contrar, vom face apel la toate mijloacele legale pe plan intern si international pentru anularea acestui capitol de lege”, a adaugat prof. Astarastoae.

Sursa: www.cmr.ro 08.04.2008

Culpă medicală de 140.000 de euro după o operaţie de mărire de sâni

» Medicul anestezist Dinu Arhil a fost găsit vinovat de moartea Andreei Jarwan şi a fost condamnat numai la doi ani cu suspendare.
Despăgubiri morale de 140.000 euro, daune materiale de 8.000 de lei, cheltuieli judiciare de 1.000 lei şi câte 75 de euro lunar până când cei doi micuţi împlinesc 18 ani!
Acestea sunt sumele pe care instanţa a decis să le plătească medicul anestezist Dinu Arhil, acuzat de ucidere din culpă a unei paciente care a murit în urma unei banale operaţii de mărire a sânilor. Este al doilea caz, după cel al chirurgului Naum Ciomu, când un medic este obligat să plătească daune morale ca urmare a unei erori medicale.

Medicul anestezist Dinu Arhil, în vârstă de 70 de ani, a fost condamnat de magistraţii Judecătoriei Sector 6 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru ucidere din culpă. În cazul în care timp de patru ani va mai comite vreo infracţiune, care să nu fie din culpă, medicul va executa şi această pedeapsă. Chirurgul care a efectuat operaţia a fost găsit nevinovat.
Pacienta sa, jurista Andreea Jarwan, 30 de ani, a murit la câteva ore după o operaţie de mărire a sânilor. Familia Andreei i-a cerut medicului despăgubiri de un milion de euro. Andreea Jarwan a fost unicul copil al familiei Ocnaru. După moartea Andreei, doi copii minori au rămas în grija bunicilor.

150 de euro lunar pentru întreţinerea micuţilor

Fetiţa este în clasa I, iar băiatul e cu doi ani mai mare. Instanţa a decis ca medicul să plătească despăgubiri morale de câte 35.000 de euro minorilor Jarwan Suad Maria şi Jarwan Kamal, tatălui lor – Jarwan Moh’d Said, precum şi mamei victimei – Maria Ocnaru.
În afară de daunele morale, care se ridică la 140.000 de euro, Dinu Arhil ar trebui să mai suporte daune materiale în valoare de 8.000 lei, câte 4.000 lei soţului şi mamei victimei. Cheltuielile judiciare, care se ridică la 1.000 de lei, vor fi achitate tot de medic. Dinu Arhil va trebui să plătească despăgubiri civile de câte 75 de euro lunar pentru Suad şi Kamal, începând din iulie 2005 până când cei doi micuţi împlinesc 18 ani. Decizia a fost atacată cu apel.

2.300 de euro, preţul operaţiei fatale

Andreea a apelat, în decembrie 2004, la serviciile unei clinici particulare bucureştene pentru o operaţie de mărire a sânilor. Intervenţia chirurgicală, care a costat 2.300 de euro, a durat 40 de minute, a decurs fără probleme, ulterior, femeia a fost mutată într-un salon postoperatoriu.
Potrivit reconstituirii, ea era conştientă la ora 15.30, a mulţumit echipei medicale pentru operaţie şi a vorbit cu soţul său. În noua cameră unde a fost mutată, medicul anestezist Dinu Arhil nu a solicitat ca pacienta să fie monitorizată, ulterior, el a motivat această decizie prin faptul că monitorul avea semnalul sonor defect. El şi asistenta au fost chemaţi de chirurg în sala de operaţii pentru efectuarea unei alte intervenţii.
La terminarea celei de a doua operaţii, asistenta l-a anunţat pe chirurg că, în salonul învecinat, Andreea a intrat în stop cardiorespirator. La ora 19.10 a fost constatat decesul. Colegiul medicilor l-a sancţionat pe Arhil doar cu avertisment.

Asigurarea medicului este doar pentru daune materiale

Medicul are două asigurări de răspundere profesională, care, însumate, ajung la 137.000 de euro. De altfel, instanţa a decis că, în cazul în care medical nu suportă cheltuielile, hotărârea trebuie pusă în aplicare de firmele de asigurare.
Numai că societăţile de asigurare suportă în general cuantumul daunelor materiale, nicidecum cele morale. În vederea recuperării daunelor morale, judecătorii au menţinut sechestrul asigurător pe apartamentul proprietate personală a medicului Dinu Arhil.
Trebuie spus că, dacă din punct de vedere material, Arhil a fost sancţionat, din punct de vedere profesional, el nu va răspunde în niciun fel. Judecătorii au respins solicitarea procurorilor de a i se interzice medicului să profeseze în continuare sau să ocupe vreo funcţie.

Precedentul Naum Ciomu

Medicul Naum Ciomu trebuie să plătească victimei sale, Ion Jinga, despăgubiri morale în valoare de 125.000 de euro şi aproape 100 milioane de lei daune materiale. Din punct de vedere profesional, şi Ciomu a scăpat ieftin, judecătorii interzicându-i doar să mai practice profesia de medic chirurg-urolog.
În urmă cu trei ani, în timp ce efectua o intervenţie chirurgicală, medicul urolog Naum Ciomu i-a secţionat tânărului pe care îl opera canalul urinar din partea inferioară a penisului, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăţi.

Aproape 500 de oameni au acuzat cadrele medicale din Capitală că le-au ucis rudele cu neglijenţa lor.

ar după toate anchetele, doar trei doctori şi-au pierdut dreptul de a opera. Cei din Colegiu depun însă şi ei o plângere: nu e drept să fie socotiţi vinovaţi 11.000 de medici pentru greşelile câtorva colegi de breaslă.

În zece ani, la Colegiul Medicilor din Bucureşti peste 1.100 de oameni au reclamat modul în care ei sau apropiaţii lor au fost trataţi în spitalele din Capitală. 485 dintre plângeri se referă la pacienţi care ar fi murit tocmai din cauza greşelilor cadrelor medicale.

După toate aceste reclamaţii, numai trei medici şi-au pierdut dreptul de a opera. Două cazuri sunt cunoscute: cel al doctorului Răzvan Trancă, bănuit că şi-a violat şi apoi aruncat de la etaj o pacientă şi cel al profesorului Ciomu care a amputat penisul unui bolnav în timpul unei intervenţii banale.

Doctorii se plâng că li se face o mare nedreptate: deşi numai câţiva greşesc cu toţii sunt puşi la zid de pacienţi şi jurnalişti.

Cât priveşte verdictele date de organizaţiile profesionale ale medicilor, în peste 80% dintre cazuri doctorii sunt declaraţi nevinovaţi. Plângerile pacienţilor sunt însă tot mai numeroase.

Trei medici sanctionati pentru malpraxis opereaza in continuare

Medicii Mirela Moarcas si Cristian Radoi, de la Spitalul Universitar, sanctionati de Colegiul Medicilor Bucuresti, la sfarsitul anului trecut, pentru ca nu l-au supravegheat la nastere pe micutul Sebastian Lungu, isi practica in continuare meseria, anunta Evenimentul Zilei.

Si medicul Cezara Bucur, de la Spitalul "Panait Sarbu" din Capitala, a carei neglijenta a dus la moartea Nataliei Ionescu, sotia unui jurnalist de la "Romania libera", se bucura de acelasi privilegiu. Cei trei medici au depus contestatii la Colegiul Medicilor din Romania (CMR), ceea ce le permite sa opereze si sa asiste in continuare la nasteri.

"Medicii au dreptul sa profeseze pe durata contestatiei, deoarece exista prezumtia de nevinovatie. In SUA, durata medie de judecare este de 3 ani, in Europa, de 2 ani si jumatate, iar in Romania, de sase luni", explica Vasile Astarastoaie, presedintele CMR.

Sebastian Lungu, baietelul care a ramas cu grave sechele dupa ce mama lui nu a fost supravegheata la nastere, face in prezent kinetoterapie. "Sebastian a mai facut cateva progrese: rade spontan si plange cand i se face foame", spune Ionut Lungu, tatal baietelului.

El este revoltat ca medicii vinovati de suferinta copilului profeseaza in continuare: "Acesti medici pun in pericol viata altor pacienti, atata vreme cat in cazul lor exista suspiciunea de vinovatie. Ar trebui sa-si primeasca salariul, dar nu ar trebui lasati sa opereze", crede Ionut Lungu. Peste trei luni, Sebastian va merge la tratament intr-o clinica privata din Germania.

Spitalul dauneaza grav sanatatii - I

Operat prin surprindere

Un tanar sustine ca s-a trezit cu doua operatii, una pentru apendice, alta la testicul (pentru varicocel), cu toate ca venise la spital doar pentru o singura interventie.

Un barbat de 30 de ani din Capitala, care s-a prezentat cu dureri in partea dreapta la camera de garda a Spitalului Universitar de Urgenta, a avut surpriza sa i se faca doua operatii, cu toate ca i se spusese ca va suferi o singura interventie chirurgicala. Pe langa operatia la apendice, la care se astepta, Florica Iordache sustine ca s-a trezit si cu o interventie chirurgicala la testiculul stang, pentru varicocel. Tanarul i-a reclamat pe medici la Parchet, insa procurorii au decis sa nu inceapa urmarirea penala a acestora.

"Pai, nu asa ne-a fost vorba?"

Florica Iordache ii acuza pe medicii Mihail Vosnesensky si Eugen Nicolau, de la Spitalul Universitar, ca pe 2 ianuarie 2005 l-au operat si la apendice, si de varicocel, fara ca el sa-si fi dat acordul pentru operatia la testicul.

In prima zi a anului 2005, Florica Iordache s-a prezentat la Spitalul Universitar cu dureri in zona apendicelui. Medicul Mihail Vosnesensky i-a spus ca trebuie sa fie operat urgent. Luat prin surprindere, tanarul a replicat ca nu este pregatit in acel moment pentru o astfel de interventie chirurgicala. El i-a mai spus medicului, printre altele, ca are si varicocel si hemoroizi. "Doctorul mi-a spus ca nu ma opereaza atunci si de varicocel, ci sa vin in vara. Urma sa fiu operat doar la apendice. Eram insa speriat, asa ca am plecat de la spital. Pe drum m-am gandit mai bine la faptul ca medicul spusese ca apendicita este foarte periculoasa. Mi-am luat inima in dinti si m-am intors", isi aminteste Florica.

Cand s-a intors in spital, tanarul sustine ca i-a spus asistentei medicului ca s-a decis sa ra-mana pentru operatia la apendice.

"M-am internat si, in aceeasi seara, mi-au luat sange pentru analize si mi-au facut EKG. A doua zi dimineata am fost operat de doctorii Vosnesensky si Eugen Nicolau. Cand mi-am revenit din anestezie, am constatat cu stupoare ca ma doare in doua locuri: in partea dreapta, dar si la testicul. L-am intrebat pe medicul Vosnesensky de ce sunt operat si jos, la testicul, si el mi-a zis: "Pai, nu asa ne-a fost vorba?"".

"Nu ma deranja varicocelul cu nimic"

Barbatul sustine ca in actul pe care l-a semnat inaintea operatiei el si-a dat acordul doar pentru operatia la apendice. In arhiva Spitalului Universitar exista hartia pe care a semnat-o Florica Iordache inainte de operatie. Nu se precizeaza insa exact despre ce fel de interventie este vorba, ci este scris doar "sunt de acord cu interventia chirurgicala". "Eu, cand am semnat, am inteles ca e vorba despre apendice si atat", spune Iordache. Pe fisa de observatie este insa trecut diagnosticul: colica apendiculara, varicocel stang si fisura anala. "Nu am fost controlat pentru ultimul diagnostic, doar i-am spus ca e posibil sa am asa ceva", precizeaza Florica.

De asemenea, barbatul spune ca a discutat adiacent despre celelalte afectiuni ale sale si ca niciuna dintre ele nu era o urgenta. "Pe mine nu ma deranja varicocelul cu nimic. Nu-mi trebuia mie inca o operatie iarna". Medicii refuza sa comenteze acuzatiile.

Principalul medic acuzat in acest caz, Mihail Vosnesensky, a refuzat sa comenteze acuzatiile. "Exista o hotarare judecatoreasca definitiva in acest caz. Eu nu mai am ce comenta", ne-a transmis doctorul prin intermediul sotiei. Celalalt medic implicat, Eugen Nicolau, care face garzi la Spitalul Universitar si este angajat permanent la Policlinica Povernei, argumenteaza: "doar l-am asistat pe medicul Vosnesensky, care a operat".

Pe de alta parte, directorul spitalului, Gheorghe Iana, sustine ca in foaia de observatie este scris clar diagnosticul apendicita si varicocel stang, iar pacientul si-a dat acordul pentru ambele operatii.

Tanarul mai spune ca in urma operatiilor a ramas cu sechele: "Dupa ce m-am trezit nu simteam deloc partea stanga a piciorului. Mult timp dupa interventie nu reuseam sa ma odihnesc noaptea mai mult de 3-4 ore: imi amorteau picioarele, ca la o anestezie, si trebuia sa ma foiesc, ca sa le simt".

DIAGNOSTIC EVZ

Lipsa de comunicare

Ce s-a intamplat. Un pacient acuza medicii ca l-au operat fara sa-i ceara acordul. Varicocelul presupune existenta unei retele de vene care inconjoara testiculul. "Cand aceste vene se dilata au aspectul unor rame. Asa cum apar varicele la picior, tot asa apar si la testicul", explica urologii.

Ce se poate face. Pacientul ar fi putut sa reclame doctorii la Colegiul Medicilor in termen de sase luni de la momentul operatiei, ca nu i-au comunicat la ce interventie va fi supus.

Efectele adverse pe care le reclama pacientul nu pot avea legatura cu operatia facuta la varicocel. "Durerile pot avea legatura cu anestezia, insa este greu de demonstrat", sunt de parere urologii. Medicii pot fi reclamati la comisia de malpraxis din cadrul Autoritatii de Sanatate Publica.

PROTESTUL DOCTORILOR

"Spitalul nu dauneaza intotdeauna sanatatii"

Colegiul Medicilor din Bucuresti (CMB) a protestat, ieri, fata de campania EVZ, "Spitalul dauneaza grav sanatatii", lansata acum o saptamana.

Reprezentantii medicilor din Capitala au afirmat ca este nedrept ca toti doctorii sa fie catalogati drept "spagari", "hoti" si "incompetenti",
"Spitalul nu dauneaza intotdeauna sanatatii! Mai exista si oameni care-si fac datoria", a spus medicul Sorin Oprescu, presedintele CMB.

Pe de alta parte, doctorii au cazut de acord ca dezastrul din sanatate a ajuns la apogeu. Principalele motive ar fi "migratia" medicilor catre tari mai civilizate, "mica si marea" corputie din sistem, o proasta comunicare intre doctori si pacienti. De altfel, in 90% dintre reclamatiile venite la CMB pacientii reproseaza doctorilor ca au "deficiente in comunicare".

Printre factorii care au dus la dezastru, reprezentantii Colegiului Medicilor au trecut pe lista si conditionarea actului medical, avansarile profesionale facute peste noapte, deficientele de management central, lipsa dotarilor tehnice si amestecul politicienilor in sanatate.

"Dintre cele 480 de spitale din tara cate au fost reformate si modernizate, cate au devenit eficiente?", i-a cerut doctorul Sorin Oprescu socoteala ministrului sanatatii, Eugen Nicolaescu. (Mihaela Naftanaila)

Va invitam sa ne trimiteti atat relatarile cazurilor de erori medicale, cat si povestile "medicilor salvatori" pe adresa spitale@evz.ro

SANCTIUNI

"Fumoarul din camera de garda", amendat

Medicul Iulian Cusciac, cel care a fost filmat de un pacient in timp ce fuma in camera de garda a Spitalului "Bagdasar", a fost amendat cu 100 de lei de catre Autoritatea de Sanatate Publica. Atitudinea medicului urmeaza sa fie analizata zilele urmatoare pentru eventuale sanctiuni disciplinare.

"Medicul Iulian Cusciac este rezident, iar spitalul platitor este Spitalul Militar, de unde ar putea primi sanctiunile disciplinare. Noi vom trimite saptamana viitoare, luni, o scrisoare catre Spitalul Militar", afirma Anca Buliman, managerul Spitalului "Bagdasar". Medicul ar putea fi sanctionat cu 10-30a din salariu, pe o perioada de una-trei luni, sau ar putea fi mutat la un alt spital.

MALPRAXIS

Trei mii de euro pentru lingura din burta

Stiti cat costa o lingura uitata de un chirurg in abdomenul unui pacient? Fix 10.000 de lei, adica in jur de 3.000 de euro. Atat a decis Tribunalul Cluj ca trebuie sa-i plateasca unui pacient profesorul doctor Liviu Vlad, seful sectiei de Chirurgie ll de la Spitalul Clinic de Adulti din Cluj-Napoca. Pacientul este un fost deputat UDMR, Francisc Pecsi, din Satu-Mare, in abdomenul caruia echipa profesorului a uitat o lingura de supa, dupa o interventie chirurgicala.

Intreaga poveste s-a petrecut in luna ianuarie 2003, dar justitia s-a pronuntat definitiv abia in luna februarie a acestui an. Fostul deputat ne-a declarat ca a primit deja banii de la chirurg. "Am ramas si eu mirat, pentru ca profesorul este o personalitate in Cluj. Judecatorul insa mi-a dat dreptate suta la suta, desi a fost putin cam zgarcit. Profesorul a platit acum trei luni si nu prea a comentat, doar a scapat usor", ne-a declarat Francisc Pecsi.

La randul lui, chirurgul Liviu Vlad ne-a spus ca "treaba" a fost rezolvata: a platit singur cei 10.000 de lei, "exact cat a fost scris in sentinta". "Nu inteleg unde mai este interesul presei. Totul s-a incheiat si nu s-a intamplat nimic. Procesul a ramas asa cum a stabilit prima instanta in fata careia a contat mai putin opinia expertilor si mai mult muschii politici", a spus profesorul Liviu Vlad.

Caz bizar

Cazul deputatului Pecsi este o premiera pentru cele de malpraxis din Romania. Barbatul a fost operat in luna ianuarie 2003 de "eventratie mediana supraombilicala post-colecistoemie". La scurt timp, a inceput sa aiba dureri. Surpriza a aparut la Aeroportul Otopeni, cand detectorul de metale nu l-a lasat sa treaca. A urmat un control si a descoperit ca are o lingura in burta.

Colegiul Medicilor Cluj si expertizele medico-legale au stabilit ca profesorul Vlad nu se face vinovat. Apararea medicului: lingura de 22 de centimetri lungime a fost uitata in abdomenul deputatului cu ocazia unei alte operatii, de dinainte de 1989. Judecatorul a decis insa ca profesorul Vlad este vinovat pentru ca, daca nu a uitat el lingura, ar fi trebuit macar sa o observe.

In sentinta se precizeaza ca in abdomenul lui Francisc Pecsi a fost gasita o lingura de bucatarie in jurul careia nu se adunase tesut, semn ca a fost uitata la operatia din luna februarie 2003. In lumea medicala, chirurgii folosesc linguri in operatiile abdomninale pentru a proteja colonul in momentul in care este cusuta musculatura abdominala.

Medicii se tem de malpraxis, însă pacienţii nu-i reclamă

In 90% din cazuri, medicilor români le e teamă că pacienţii i-ar putea acuza de neglijenţă, însă românii îşi cunosc atât de puţin drepturile încât rar fac un asemenea gest, potrivit unor statistici prezentate ieri.
Mulţi români care primesc tratamente greşite preferă să treacă totul sub tăcere, decât să scoată din buzunar sume exorbitante pentru expertiza medicală şi cheltuielile de judecată, aşa cum cer legile actuale. Anual, la Colegiile Medicilor din toată ţara se înregistrează între 1.500 şi 2.000 de reclamaţii de la pacienţi, în timp ce în alte ţări occidentale sesizările sunt mult mai multe.

Legile îi descurajează pe pacienţi să facă reclamaţii

Un studiu realizat de MedRight Experts, pe un eşantion de aproape 400 de medici din mai multe judeţe din ţară, arată că 91% dintre aceştia consideră acuzaţiile de malpraxis un pericol real, însă doar 7% dintre ei şi recunosc că în ultimii trei ani au efectuat o procedură medicală care ar putea fi încadrată într-un caz de malpraxis.

Medicii intervievaţi care au şi primit o reclamaţie de-a lungul carierei lor sunt şi mai puţini: doar 5%.

Specialiştii apreciază că pacienţii sunt descurajaţi să facă reclamaţii la Colegiul Medicilor sau la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) din cauza procedurilor anevoioase şi a taxelor mult prea mari. „Taxele pentru expertiza pe care o face Comisia de Malpraxis din MSP în cazurile de malpraxis, care sunt între 3.000 şi 4.000 de lei, îi descurajează pe pacienţi. Aceste taxe trebuie reduse“, a declarat ieri ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în cadrul unui seminar despre gestionarea riscului în practica medicală.

Ghidurile care ar face lumină întârzie să apară

Chiar dacă pacienţii fac reclamaţii, vinovatul este greu de găsit, în lipsa aşa-numitelor protocoale terapeutice care indică paşii pe care medicul trebuia să-i facă în tratarea afecţiunii. Aceste protocoale există în majoritatea ţărilor dezvoltate.

„Când evaluăm dacă medicul a greşit, nu avem un ghid obiectiv la care să ne raportăm“, comentează Gheorghe Iana, manager al Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Aceste ghiduri ar trebui elaborate de Comisiile de Specialitate din cadrul MSP. Până acum, însă, doar două astfel de protocoale sunt gata: cel pe obstetrică ginecologie şi cel privind managementul astmului.

Asigurările nu acoperă daunele morale

În altă ordine de idei, dacă medicul este găsit vinovat în instanţă, rare sunt situaţiile în care societăţile la care sunt asiguraţi medicii îi despăgubesc pe pacienţi. „Medicii consideră că poliţele actuale de asigurare nu îi acoperă. Sunt diverse clauze care permit companiei de asigurări să nu acorde despăgubiri. De exemplu, majoritatea companiilor nu acordă daune morale“, subliniază doctorul Andrei Nanu, de la compania MedRight Experts.

Ministrul sănătăţii spune că poliţele de asigurări nu sunt foarte clare, astfel încât firmele de asigurări lasă loc de interpretări în favoarea lor. Asiguratorii, la rândul lor, aruncă vina pe medici.

„Clauzele sunt clare, numai că doctorii nu sunt dispuşi să se asigure pe sume foarte mari, pentru că au mult de plătit pe lună“, susţine Florentina Almăjanu, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România.

ALTERNATIVE

Pacienţii vătămaţi se pot adresa instanţei

Pacienţii care consideră că nu au fost bine trataţi pot face plângere la Colegiul Medicilor, Ministerul Sănătăţii sau în instanţă (pentru despăgubiri sau pentru începerea urmăririi penale). „Colegiul Medicilor nu este prima instanţă unde se pot adresa, însă este cea mai accesibilă, pentru că pacientul nu plăteşte nimic. Şi evaluarea durează mai puţin, câteva luni, faţă de câţiva ani în instanţă“, susţine avocatul Liviu Fătu, de la Colegiul Medicilor din România. La Comisia de Malpraxis a MSP se plăteşte taxa de expertiză, în valoare de aproximativ 4.000 de lei, în timp ce în instanţă se plăteşte taxa judiciară de timbru. Legislaţia care reglementează malpraxisul va fi schimbată, susţine ministrul Eugen Nicolăescu, iar taxele care descurajează pacienţii să reclame medicii vor fi diminuate. În plus, în viitor, şi managerul spitalului sau conducerea ministerului va putea sesiza Comisia de Malpraxis, nu doar pacientul sau rudele acestuia, cum se procedează în momentul de faţă.

Sursa: http://www.infonews.ro/art_110342_Actualitate-Medicii_se_tem_de_malpraxis_%C3%AEns%C4%83_pacien%C5%A3ii_nu-i_reclam%C4%83.html