Colegiul Medicilor Braşov l-a sancţionat cu mustrare pe medicul de la Spitalul de Pediatrie din Braşov acuzat de malpraxis de către părinţii unei fetiţe de 6 ani. Micuta a murit, în luna august, din cauza unui chist, după ce operaţia la care urma să fie supusă copila a fost amânată. Potrivit preşedintelui Comisiei de Disciplină a Colegiului medicilor Braşov, dr. Alexandru Bălescu, comisia a finalizat ancheta în cazul medicului chirurg Şerban Constantin de la Spitalul de Pediatrie Braşov, acuzat că a trimis-o acasă pe fetiţă, deşi starea acesteia era gravă. Astfel, Colegiul Medicilor a stabilit că doctorul şi-a făcut datoria şi nu a greşit din punct de vedere medical, tratamentul cu medicamente care i-a fost administrat copilei fiind cel recomandat. Medicul a fost sancţionat cu mustrare fiindcă i-a permis fetiţei să părăsească spitalul. "S-a demarat o anchetă în cazul Sorinei Costea, de 6 ani. Boala fetiţei avea o evoluţie cronică în timp. În urma anchetei, s-a observat faptul că medicul i-a dat drumul acasă pacientei, ceea ce nu trebuia să facă. Medicul a fost sancţionat cu mustrare pentru că i-a dat voie să părăsească spitalul. Medicul nu a fost sancţionat pentru o greşeală profesională, ci pentru o greşeală administrativă“, a declarat dr. Alexandru Bălescu. Totodata, acesta a explicat că ruptura chistului care a dus la şocul anafilactic putea interveni oricând, fie în spital sau pe masa de operaţie, precizând că ţesutul hepatic al fetiţiei nu era suficient dezvoltat astfel încât să susţină un chist de asemenea dimensiuni. Preşedintele comisiei a precizat că, potrivit legii, familia Costea poate contesta decizia în 15 zile. La rândul lor, părinţii Sorinei au declarat că deocamdată nu au luat o decizie în acest sens, aşteptând şi răspunsul Poliţiei. Aceştia au precizat că, în luna august, au depus o plângere la Poliţie că i-au dat mită medicului pentru a avea grijă de fetiţă. La începutul lunii august, Sorina Costea, de 6 ani, din Braşov, a murit după ce operaţia de eliminare a două chisturi hidatice hepatice, la care fusese programată, a fost amânată de medicul chirurg, care i-a prescris în schimb un tratament. Medicii Spitalului de Pediatrie Braşov, unde era internată fetiţa, le-au dat voie părinţilor să îşi ia copilul acasă în weekend şi urma să revină la spital în 2 august pentru a fi pregătită pentru intervenţia chirurgicală reprogramată pentru 3 august. Copilul a murit în 31 iulie, în drum spre spital, din cauza unui chist care s-a spart. Părinţii l-au acuzat pe medicul chirurg de moartea fetei din cauză că a amânat operaţia şi au făcut plângere la Poliţie şi la Colegiul Medicilor.
Sursa: http://www.gardianul.ro/Un-medic-acuzat-de-malpraxis-de-c%C4%83tre-p%C4%83rin%C5%A3ii-unei-feti%C5%A3e-care-a-murit,-sanctionat-cu-mustrare--s147701.html
sâmbătă, 31 octombrie 2009
duminică, 11 octombrie 2009
Naum Ciomu cere instanţei să i se permită să practice din nou medicina
Naum Ciomu, medicul condamnat în 2007 pentru malpraxis, cere Tribunalului Bucureşti să anuleze decizia Colegiului Medicilor Bucureşti prin care i s-a interzis să practice medicina, susţinând că prin sentinţa dată în cazul său are interdicţie să practice chirurgia urologică, nu medicina "în general".
Astfel, medicul Ciomu a depus pe 25 mai, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, o acţiune împotriva Colegiului Medicilor Bucureşti (CMB), în care cere instanţei să anuleze decizia instituşiei din 30 ianuarie 2009, prin care i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului şi, implicit, dreptul de a practica medicina.
Potrivit deciziei CMB, contestată de Ciomu, acestuia i s-a retras calitatea de membru al Colegiului şi, implicit, dreptul de a practica medicina, pe baza sentinţei penale numărul 31 din 9 ianuarie 2007, a Judecătoriei Sectorului 5, potrivit căreia s-a luat faţă de medic "măsura de siguranţă a interzicerii de a ocupa profesia de medic primar chirurg urolog".
În acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti, Naum Ciomu susţine că decizia CMB excede sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 şi rămasă definitivă la Curtea de Apel Bucureşti, deoarece "instanţa a luat măsura de siguranţă a interzicerii exercitării activităţii de chirugie urologică, nu a profesiei de medic, cum greşit a reţinut Colegiul Medicilor".
Naum Ciomu susţine că, după ce i-a fost comunicată decizia din ianuarie a CMB, a făcut în luna martie o contestaţie prin care a solicitat atât motivarea, cât şi anularea respectivei decizii, pe motiv că este ilegală.
Fiind nemulţumit de răspunsul primit de la Colegiu, a făcut o a doua contestaţie, la care nu a primit răspuns până în momentul înaintării acţiunii din instanţă. Mai mult, susţine medicul, Colegiul nu a respectat procedurile în vigoare în ceea ce priveşte emiterea de acte administrative, deoarece nu i-a permis să atace, la Comisia Superioară de Disciplină, decizia din 30 ianuarie.
De asemenea, se mai arată în ac?iune, Colegiul Medicilor Bucuresti a comunicat decizia luată în cazul său către spitalul unde este angajat fără a astepta împlinirea termenul de 15 zile, prevăzut de Statutul si Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din România, timp în care hotărârea putea fi contestată.
De cealaltă parte, la primul termen al procesului, reprezentantii CMB au depus o întâmpinare, în care arată că institutia nu are obligatia legală de a interpreta decizia luată în cazul medicului Ciomu. Mai mult, reprezentantii Colegiului au invocat exceptia prematuritătii actiunii depuse de către Ciomu, pe motiv că acesta trebuia să se adreseze initial institutiei, cu o cerere de revocare a deciziei contestate, si abia apoi instantei.
Procesul urmează să fie reluat de magistraţii de la Tribunalul Bucureşti pe 28 octombrie.
Doctorul Naum Ciomu a fost condamnat, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti din 10 noiembrie 2008, la un an cu suspendare pentru vătămare corporală şi la plata sumei de 500.000 de euro daune morale, în solidar cu Spitalul Panduri din Capitală.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este prima decizie definitivă a unei instanţe din România în cazul unui medic acuzat de malpraxis.
Sursa: http://www.realitatea.net/naum-ciomu-cere-instantei-sa-i-se-permita-sa-practice-din-nou-medicina--cum-comentati_638187.html
Astfel, medicul Ciomu a depus pe 25 mai, la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Bucureşti, o acţiune împotriva Colegiului Medicilor Bucureşti (CMB), în care cere instanţei să anuleze decizia instituşiei din 30 ianuarie 2009, prin care i-a fost retrasă calitatea de membru al Colegiului şi, implicit, dreptul de a practica medicina.
Potrivit deciziei CMB, contestată de Ciomu, acestuia i s-a retras calitatea de membru al Colegiului şi, implicit, dreptul de a practica medicina, pe baza sentinţei penale numărul 31 din 9 ianuarie 2007, a Judecătoriei Sectorului 5, potrivit căreia s-a luat faţă de medic "măsura de siguranţă a interzicerii de a ocupa profesia de medic primar chirurg urolog".
În acţiunea depusă la Tribunalul Bucureşti, Naum Ciomu susţine că decizia CMB excede sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Sectorului 5 şi rămasă definitivă la Curtea de Apel Bucureşti, deoarece "instanţa a luat măsura de siguranţă a interzicerii exercitării activităţii de chirugie urologică, nu a profesiei de medic, cum greşit a reţinut Colegiul Medicilor".
Naum Ciomu susţine că, după ce i-a fost comunicată decizia din ianuarie a CMB, a făcut în luna martie o contestaţie prin care a solicitat atât motivarea, cât şi anularea respectivei decizii, pe motiv că este ilegală.
Fiind nemulţumit de răspunsul primit de la Colegiu, a făcut o a doua contestaţie, la care nu a primit răspuns până în momentul înaintării acţiunii din instanţă. Mai mult, susţine medicul, Colegiul nu a respectat procedurile în vigoare în ceea ce priveşte emiterea de acte administrative, deoarece nu i-a permis să atace, la Comisia Superioară de Disciplină, decizia din 30 ianuarie.
De asemenea, se mai arată în ac?iune, Colegiul Medicilor Bucuresti a comunicat decizia luată în cazul său către spitalul unde este angajat fără a astepta împlinirea termenul de 15 zile, prevăzut de Statutul si Codul Deontologic al Colegiului Medicilor din România, timp în care hotărârea putea fi contestată.
De cealaltă parte, la primul termen al procesului, reprezentantii CMB au depus o întâmpinare, în care arată că institutia nu are obligatia legală de a interpreta decizia luată în cazul medicului Ciomu. Mai mult, reprezentantii Colegiului au invocat exceptia prematuritătii actiunii depuse de către Ciomu, pe motiv că acesta trebuia să se adreseze initial institutiei, cu o cerere de revocare a deciziei contestate, si abia apoi instantei.
Procesul urmează să fie reluat de magistraţii de la Tribunalul Bucureşti pe 28 octombrie.
Doctorul Naum Ciomu a fost condamnat, prin decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti din 10 noiembrie 2008, la un an cu suspendare pentru vătămare corporală şi la plata sumei de 500.000 de euro daune morale, în solidar cu Spitalul Panduri din Capitală.
Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este prima decizie definitivă a unei instanţe din România în cazul unui medic acuzat de malpraxis.
Sursa: http://www.realitatea.net/naum-ciomu-cere-instantei-sa-i-se-permita-sa-practice-din-nou-medicina--cum-comentati_638187.html
Şeful Colegiului Medicilor amendat într-un proces de malpraxis
Profesorul Vasile Astărăstoaie a primit 5.000 de lei amendă
ribunalul Bucureşti a dispus amendarea şefului Colegiului Medicilor din România (CMR), întrucât nu a transmis un document solicitat de judecător în procesul de malpraxis al medicului Traian Ursu.
Judecătorul Dorel Matei solicitase încă din 16 iulie o adresă prin care Colegiul Medicilor să precizeze dacă medicul Ursu a mai realizat acelaşi tip de operaţie pentru care este judecat.
Colegiului Medicilor din România nu a răspuns la solicitarea instanţei, astfel încât judecătorul a decis amendarea cu 5.000 de lei a preşedintelui acestei instituţii.
Tribunalul Bucureşti judecă apelul medicului Traian Ursu.
La începutul anului, doctorul Traian Romeo Ursu, de la Spitalul de Ortopedie Foişor, a fost condamnat, de către Judecătoria sectorului 2, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi la plata unor daune de 500.000 de euro pentru vătămare corporală din culpă a lui Dan Dragomir (35 de ani), în cadrul unei operaţii de hernie de disc.
Sursa: http://www.click.ro/actualitate/din_tara/amenda-medic-proces_0_826117426.html
ribunalul Bucureşti a dispus amendarea şefului Colegiului Medicilor din România (CMR), întrucât nu a transmis un document solicitat de judecător în procesul de malpraxis al medicului Traian Ursu.
Judecătorul Dorel Matei solicitase încă din 16 iulie o adresă prin care Colegiul Medicilor să precizeze dacă medicul Ursu a mai realizat acelaşi tip de operaţie pentru care este judecat.
Colegiului Medicilor din România nu a răspuns la solicitarea instanţei, astfel încât judecătorul a decis amendarea cu 5.000 de lei a preşedintelui acestei instituţii.
Tribunalul Bucureşti judecă apelul medicului Traian Ursu.
La începutul anului, doctorul Traian Romeo Ursu, de la Spitalul de Ortopedie Foişor, a fost condamnat, de către Judecătoria sectorului 2, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei şi la plata unor daune de 500.000 de euro pentru vătămare corporală din culpă a lui Dan Dragomir (35 de ani), în cadrul unei operaţii de hernie de disc.
Sursa: http://www.click.ro/actualitate/din_tara/amenda-medic-proces_0_826117426.html
miercuri, 7 octombrie 2009
Carta Europeana a Drepturilor Pacientilor
Cele 14 drepturi definite de Carta pacientului sunt :
1. DREPTUL LA MĂSURI PREVENTIVE :
Fiecare individ are dreptul la servicii adecvate pentru a preîntâmpina apariţia
îmbolnăvirilor. Serviciile de sănătate au obligaţia de a urmări acest obiectiv prin
ridicarea gradului de informare a publicului şi efectuarea procedurilor de prevenţie la intervale regulate şi în mod gratuit, pentru diferite grupuri de populaţie cu risc crescut şi prin asigurarea accesului tuturor la rezultatele cercetării ştiinţifice şi inovaţiilor tehnologice.
2. ACCESIBILITATE :
Fiecare individ are dreptul la servicii de sănătate. Serviciile de sănătate trebuie să asigure acces egal tuturor, fără discriminări legate de resurse financiare, domiciliu, tip de boală sau timp.
3. INFORMARE CORECTĂ :
Fiecare individ are dreptul să primească toate informaţiile referitoare la starea de sănătate, la serviciile de sănătate şi cum să le folosească precum şi tot ce-i poate oferi cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică. Profesioniştii şi toţi
furnizorii de îngrijiri de sănătate trebuie să ofere o informare personalizată pacientului, adaptat în special particularităţilor religioase, etnice şi lingvistice. Aceste informaţii trebuie să fie făcute uşor accesibile înlăturând obstacolele birocratice, educând furnizorii de sănătate, pregătind şi distribuind materiale informative. Pacientul are dreptul să-şi vadă dosarul medical, să fotocopieze, să pună întrebări şi de a se corecta eventualele greşeli. Un bolnav internat are dreptul la o informare continuă şi detaliată, care poate fi garantată eventual de un « tutore ». Fiecare individ are dreptul la acces direct la informare asupra cercetărilor ştiintifice, farmaceutice şi inovaţii tehnologice, fie din resurse publice, fie private, daca aceasta îndeplineşte criteriile de corectitudine şi transparenţă.
4. CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT :
Fiecare individ are dreptul la toate informaţiile care îi pot permite să participe activ în luarea deciziilor referitoare la sănătatea proprie ;această informare este o condiţie prealabilă oricărei proceduri sau tratament, inclusiv participarea la o cercetare ştiinţifică. Furnizorii de sănătate trebuie să ofere pacientului toate informaţiile referitoare la tratamentul sau operaţia care urmează să fie făcute, inclusiv asupra riscurilor asociate, efectelor secundare şi alternativele existente. Această informare trebuie făcută cu suficient timp înainte (cel putin 24 h) şi într-un limbaj accesibil, pentru a permite participarea activă a pacientului la luarea deciziei. Bolnavul are dreptul să refuze un tratament sau o intervenţie medicală sau să-şi schimbe opţiunea în cursul tratamentului.
5. ALEGEREA LIBERĂ :
Fiecare pacient este liber să opteze între diferite alternative
terapeutice sau între profesionişti/medici, pe baza unei informări corecte. Serviciile de sănătate au obligaţia de a garanta acest drept, oferind pacientului informaţii asupra diferitelor centre sau medici capabili să asigure un anumit tip de tratament şi rezultatele obţinute precum şi înlăturarea obstacolelor care ar putea limita exercitarea acestui drept.
6. RESPECTUL INTIMITĂŢII ŞI CONFIDENŢIALITATEA :
Fiecare individ are dreptul ca orice informaţie personală referitoare la starea lui de sănătatea şi eventuale proceduri diagnostice şi terapeutice, să rămână confidenţiale, precum şi intimitatea lui să fie protejată în
timpul efectuării acestora.
7. RESPECT PENTRU TIMPUL PACIENTULUI :
Fiecare individ are dreptul să primească tratamentul de care are nevoie, într-o anumită perioadă de timp, în funcţie de gradul de urgenţă al bolii.
Serviciile de sănătate trebuie să garanteze pentru fiecare accesul la serviciile de care are nevoie şi când aceasta nu se poate face, includerea imediată a bolnavului pe liste de aşteptare, care, la cererea acestuia, pot fi consultate cu condiţia respectării dreptului la confidenţialitate.
8. RESPECTAREA STANDARDELOR DE CALITATE :
Fiecare pacient are dreptul să acceadă la servicii de calitate ridicată pe baza specializării şi respectării unor standarde precise. Aceste standarde trebuie precizate de organizaţii profesionale revăzute şi reevaluate periodic.
9. SIGURANŢĂ :
Fiecare pacient are dreptul să fie protejat împotriva unor eventuale
accidente sau leziuni produse de proasta funcţionare a serviciilor de sănătate,
malpractică medicală şi greşeli, şi trebuie să i se asigure dreptul la acces la servicii şi tratamente care îndeplinesc standardele de siguranţă. Garantarea acestor drepturi impune spitalelor şi tuturor serviciilor de sănătate să asigure condiţii optime de funcţionare a aparaturii, iar operatorii respectivi să fie pregătiţi în mod
corespunzător. Diferiţii profesionişti medicali au responsabilitatea reală a
siguranţei tuturor fazelor şi elementelor tratamentelor aplicate şi totodată obligaţia de a avea o educaţie/formare medicală continuă, care să le permită evitarea
erorilor. Personalul medical care a informat superiorii asupra unor riscuri posibile, sunt protejaţi faţă de posibilele consecinţe adverse.
10. INOVAŢIE :
Pacientul are dreptul la proceduri noi de diagnostic şi tratament, în
concordanţă cu standardele internaţionale şi fără constrângeri de natură economică sau financiară. Serviciile de sănătate au datoria de a promova şi susţine cercetarea
biomedicală şi rezultatele cercetării să fie făcute cunoscute publicului larg.
11. EVITAREA SUFERINŢEI ŞI DURERII CARE NU SUNT JUSTIFICATE :
Serviciile de sănătate trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita producerea unor suferinţe sau dureri nejustificate cum sunt oferta pentru tratamente paliative şi simplificarea accesului la aceste servicii.
12. TRATAMENT PERSONALIZAT :
Pacientul are dreptul la programe de diagnostic şi tratament adaptate cerinţelor
individuale, în care criteriile economice nu trebuie să prevaleze asupra dreptului de
îngrijire.
13. DREPTUL DE-A MANIFESTA NEMULŢUMIREA :
Pacientul are dreptul să se plângă oricând a suferit un prejudiciu sau o leziune în mod nejustificat, precum şi dreptul de a cere explicaţii. Serviciile desănătate trebuie să prevaleze exercitarea acestui drept prin oferirea de informaţiiasupra drepturilor pacientului care să-i permită să recunoască violarea lor şi săformuleze eventuala plângere/reclamaţie.
Această reclamaţie trebuie să fie urmată,într-o rezonabilă perioadă de timp, de un
răspuns detaliat din partea autorităţilor sanitare responsabile.
14. DREPTUL DE A FI COMPENSAT :
Pacientul are dreptul de a primi o compensaţie suficientă, într-o perioadă
rezonabilă de timp, întotdeauna când a avut de suferit fizic, moral sau psihologic din partea unui serviciu de sănătate, indiferent de cauză (de exemplu o aşteptare excesivă sau în caz de malpractică) chiar şi atunci când responsabilitatea nu poate fi stabilită cu certitudine.
1. DREPTUL LA MĂSURI PREVENTIVE :
Fiecare individ are dreptul la servicii adecvate pentru a preîntâmpina apariţia
îmbolnăvirilor. Serviciile de sănătate au obligaţia de a urmări acest obiectiv prin
ridicarea gradului de informare a publicului şi efectuarea procedurilor de prevenţie la intervale regulate şi în mod gratuit, pentru diferite grupuri de populaţie cu risc crescut şi prin asigurarea accesului tuturor la rezultatele cercetării ştiinţifice şi inovaţiilor tehnologice.
2. ACCESIBILITATE :
Fiecare individ are dreptul la servicii de sănătate. Serviciile de sănătate trebuie să asigure acces egal tuturor, fără discriminări legate de resurse financiare, domiciliu, tip de boală sau timp.
3. INFORMARE CORECTĂ :
Fiecare individ are dreptul să primească toate informaţiile referitoare la starea de sănătate, la serviciile de sănătate şi cum să le folosească precum şi tot ce-i poate oferi cercetarea ştiinţifică şi inovaţia tehnologică. Profesioniştii şi toţi
furnizorii de îngrijiri de sănătate trebuie să ofere o informare personalizată pacientului, adaptat în special particularităţilor religioase, etnice şi lingvistice. Aceste informaţii trebuie să fie făcute uşor accesibile înlăturând obstacolele birocratice, educând furnizorii de sănătate, pregătind şi distribuind materiale informative. Pacientul are dreptul să-şi vadă dosarul medical, să fotocopieze, să pună întrebări şi de a se corecta eventualele greşeli. Un bolnav internat are dreptul la o informare continuă şi detaliată, care poate fi garantată eventual de un « tutore ». Fiecare individ are dreptul la acces direct la informare asupra cercetărilor ştiintifice, farmaceutice şi inovaţii tehnologice, fie din resurse publice, fie private, daca aceasta îndeplineşte criteriile de corectitudine şi transparenţă.
4. CONSIMŢĂMÂNT INFORMAT :
Fiecare individ are dreptul la toate informaţiile care îi pot permite să participe activ în luarea deciziilor referitoare la sănătatea proprie ;această informare este o condiţie prealabilă oricărei proceduri sau tratament, inclusiv participarea la o cercetare ştiinţifică. Furnizorii de sănătate trebuie să ofere pacientului toate informaţiile referitoare la tratamentul sau operaţia care urmează să fie făcute, inclusiv asupra riscurilor asociate, efectelor secundare şi alternativele existente. Această informare trebuie făcută cu suficient timp înainte (cel putin 24 h) şi într-un limbaj accesibil, pentru a permite participarea activă a pacientului la luarea deciziei. Bolnavul are dreptul să refuze un tratament sau o intervenţie medicală sau să-şi schimbe opţiunea în cursul tratamentului.
5. ALEGEREA LIBERĂ :
Fiecare pacient este liber să opteze între diferite alternative
terapeutice sau între profesionişti/medici, pe baza unei informări corecte. Serviciile de sănătate au obligaţia de a garanta acest drept, oferind pacientului informaţii asupra diferitelor centre sau medici capabili să asigure un anumit tip de tratament şi rezultatele obţinute precum şi înlăturarea obstacolelor care ar putea limita exercitarea acestui drept.
6. RESPECTUL INTIMITĂŢII ŞI CONFIDENŢIALITATEA :
Fiecare individ are dreptul ca orice informaţie personală referitoare la starea lui de sănătatea şi eventuale proceduri diagnostice şi terapeutice, să rămână confidenţiale, precum şi intimitatea lui să fie protejată în
timpul efectuării acestora.
7. RESPECT PENTRU TIMPUL PACIENTULUI :
Fiecare individ are dreptul să primească tratamentul de care are nevoie, într-o anumită perioadă de timp, în funcţie de gradul de urgenţă al bolii.
Serviciile de sănătate trebuie să garanteze pentru fiecare accesul la serviciile de care are nevoie şi când aceasta nu se poate face, includerea imediată a bolnavului pe liste de aşteptare, care, la cererea acestuia, pot fi consultate cu condiţia respectării dreptului la confidenţialitate.
8. RESPECTAREA STANDARDELOR DE CALITATE :
Fiecare pacient are dreptul să acceadă la servicii de calitate ridicată pe baza specializării şi respectării unor standarde precise. Aceste standarde trebuie precizate de organizaţii profesionale revăzute şi reevaluate periodic.
9. SIGURANŢĂ :
Fiecare pacient are dreptul să fie protejat împotriva unor eventuale
accidente sau leziuni produse de proasta funcţionare a serviciilor de sănătate,
malpractică medicală şi greşeli, şi trebuie să i se asigure dreptul la acces la servicii şi tratamente care îndeplinesc standardele de siguranţă. Garantarea acestor drepturi impune spitalelor şi tuturor serviciilor de sănătate să asigure condiţii optime de funcţionare a aparaturii, iar operatorii respectivi să fie pregătiţi în mod
corespunzător. Diferiţii profesionişti medicali au responsabilitatea reală a
siguranţei tuturor fazelor şi elementelor tratamentelor aplicate şi totodată obligaţia de a avea o educaţie/formare medicală continuă, care să le permită evitarea
erorilor. Personalul medical care a informat superiorii asupra unor riscuri posibile, sunt protejaţi faţă de posibilele consecinţe adverse.
10. INOVAŢIE :
Pacientul are dreptul la proceduri noi de diagnostic şi tratament, în
concordanţă cu standardele internaţionale şi fără constrângeri de natură economică sau financiară. Serviciile de sănătate au datoria de a promova şi susţine cercetarea
biomedicală şi rezultatele cercetării să fie făcute cunoscute publicului larg.
11. EVITAREA SUFERINŢEI ŞI DURERII CARE NU SUNT JUSTIFICATE :
Serviciile de sănătate trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a evita producerea unor suferinţe sau dureri nejustificate cum sunt oferta pentru tratamente paliative şi simplificarea accesului la aceste servicii.
12. TRATAMENT PERSONALIZAT :
Pacientul are dreptul la programe de diagnostic şi tratament adaptate cerinţelor
individuale, în care criteriile economice nu trebuie să prevaleze asupra dreptului de
îngrijire.
13. DREPTUL DE-A MANIFESTA NEMULŢUMIREA :
Pacientul are dreptul să se plângă oricând a suferit un prejudiciu sau o leziune în mod nejustificat, precum şi dreptul de a cere explicaţii. Serviciile desănătate trebuie să prevaleze exercitarea acestui drept prin oferirea de informaţiiasupra drepturilor pacientului care să-i permită să recunoască violarea lor şi săformuleze eventuala plângere/reclamaţie.
Această reclamaţie trebuie să fie urmată,într-o rezonabilă perioadă de timp, de un
răspuns detaliat din partea autorităţilor sanitare responsabile.
14. DREPTUL DE A FI COMPENSAT :
Pacientul are dreptul de a primi o compensaţie suficientă, într-o perioadă
rezonabilă de timp, întotdeauna când a avut de suferit fizic, moral sau psihologic din partea unui serviciu de sănătate, indiferent de cauză (de exemplu o aşteptare excesivă sau în caz de malpractică) chiar şi atunci când responsabilitatea nu poate fi stabilită cu certitudine.
marți, 6 octombrie 2009
Acuzatii de malpraxis la un spital din Costesti.Un medic cercetat dupa ce un bebelus a murit la nastere.
Suspiciuni de malpraxis la maternitatea Spitalului din Costeşti, judeţul Argeş. Un medic este acuzat de femeia pe care a asistat-o la naştere, că nu ar fi încercat să-i salveze copilul. Conducerea instituţiei a declanşat o anchetă, în timp ce rudele femeii sunt hotărâte să-l dea în judecată.
Femeia a născut în urmă cu două săptămâni un băieţel la Spitalul din Costeşti. La câteva minute după naştere însă, bebeluşul a fost declarat mort. Vina le aparţine medicilor care nu l-ar fi ajutat să respire, susţine femeia.
De cealaltă parte, ancheta declanşată de conducerea spitalului se anunţă a fi una anevoioasă. Medicul nu era angajat al secţiei de Ginecologie, ci avea doar un contract de colaborare care i-a expirat între timp.
Familia femeii este hotărâtă să-şi caute dreptatea în instanţă.
Sursa http://www.antena3.ro/stiri/romania/acuzatii-de-malpraxis-la-un-spital-din-costesti-un-medic-acuzat-dupa-ce-un-bebelus-a-murit-la-nastere_81926.html
Femeia a născut în urmă cu două săptămâni un băieţel la Spitalul din Costeşti. La câteva minute după naştere însă, bebeluşul a fost declarat mort. Vina le aparţine medicilor care nu l-ar fi ajutat să respire, susţine femeia.
De cealaltă parte, ancheta declanşată de conducerea spitalului se anunţă a fi una anevoioasă. Medicul nu era angajat al secţiei de Ginecologie, ci avea doar un contract de colaborare care i-a expirat între timp.
Familia femeii este hotărâtă să-şi caute dreptatea în instanţă.
Sursa http://www.antena3.ro/stiri/romania/acuzatii-de-malpraxis-la-un-spital-din-costesti-un-medic-acuzat-dupa-ce-un-bebelus-a-murit-la-nastere_81926.html
joi, 1 octombrie 2009
Medicul condamnat pentru malpraxis continuă să opereze
Medicul Traian Romeo Ursu, de la Spitalul de Ortopedie Foişor din Capitală a devenit cel de-al doilea doctor condamnat în justiţie pentru malpraxis, după „precedentul Ciomu“.
Medicul Traian Romeo Ursu a fost condamnat pentru o intervenţie chirurgicală greşită, efectuată în 2005. Intervenţia de introducere a unei proteze pentru tratarea herniei de disc, realizată de dr. Ursu, nu a avut finalitatea aşteptată. Potrivit părţii vătămate, în urma intervenţiei, pacientul a rămas cu un deficit motor şi cu sindromul “coadă de cal”, sindrom caracterizat prin pierderea controlului vezical şi fecal.
“Deşi indicaţia terapeutică în cazul tânărului de 35 de ani era perfectă, în timpul operaţiei a survenit o complicaţie care se afla pe lista de riscuri a acestui tip de intervenţie la capitolul “complicaţii posibile” ”, a declarat pentru reporterii SănătateaTV, dr. Traian Romeo Ursu. Acesta a realizat până în prezent alte zece operaţii de acelaşi tip, care s-au finalizat fără probleme.
“Numărul unor astfel de intervenţii este destul de mic în România ca urmare a preţului crescut al protezei, preţ care nu este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din acest motiv, în ţara noastră experienţa nu este atât de vastă în realizarea unei astfel de intervenţii de tratare a herniei de disc. Pe de altă parte, în ţări precum Germania, în ultimii ani s-au realizat peste 200.000 de astfel de operaţii”, a explicat dr. Traian Romeo Ursu, pentru SănătateaTV.
Deşi în primă instanţă medicul Traian Romeo Ursu a fost găsit vinovat de malpraxis şi condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi la plata unor despăgubiri băneşti în valoare de 500 mii euro, anchetele realizate de Institutul de Medicină Legală “Mina Minovici” şi Colegiul Medicilor, l-au găsit nevinovat.
“Institutul de Medicină Legală şi Colegiul Medicilor au stabilit că nu este vorba de culpă medicală, ci de o complicaţie posibilă, apărută în urma unei astfel de operaţii. Nu mi-a fost ridicat dreptul de liberă practică şi nici nu a fost luată împotriva mea vreo măsură administrativă de către conducerea spitalului”, a explicat dr. Ursu.
Conf. Dr. Ion Cristian Stoica, managerul general al Spitalul de Ortopedie Foişor din Capitală a declarat că doctorul Ursu se afla în sala de operaţii chiar în momentul desfăşurării convorbirii cu reporterul SănătateaTV. “Dr. Ursu este un medic competent, iar cazul de malpraxis condamnat în justiţie în primă instanţă se înscrie la rubrica complicaţii posibile ce pot să apară în timpul unei astfel de intervenţii. Nu avem niciun motiv să îl sancţionăm până când procesul nu se va finaliza”, a declarat pentru SănătateaTV, conf. Dr. Ion Cristian Stoica.
Sursa: http://www.sanatateatv.ro/stiri-medicale/medicul-condamnat-pentru-malpraxis-continua-sa-opereze/
Medicul Traian Romeo Ursu a fost condamnat pentru o intervenţie chirurgicală greşită, efectuată în 2005. Intervenţia de introducere a unei proteze pentru tratarea herniei de disc, realizată de dr. Ursu, nu a avut finalitatea aşteptată. Potrivit părţii vătămate, în urma intervenţiei, pacientul a rămas cu un deficit motor şi cu sindromul “coadă de cal”, sindrom caracterizat prin pierderea controlului vezical şi fecal.
“Deşi indicaţia terapeutică în cazul tânărului de 35 de ani era perfectă, în timpul operaţiei a survenit o complicaţie care se afla pe lista de riscuri a acestui tip de intervenţie la capitolul “complicaţii posibile” ”, a declarat pentru reporterii SănătateaTV, dr. Traian Romeo Ursu. Acesta a realizat până în prezent alte zece operaţii de acelaşi tip, care s-au finalizat fără probleme.
“Numărul unor astfel de intervenţii este destul de mic în România ca urmare a preţului crescut al protezei, preţ care nu este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Din acest motiv, în ţara noastră experienţa nu este atât de vastă în realizarea unei astfel de intervenţii de tratare a herniei de disc. Pe de altă parte, în ţări precum Germania, în ultimii ani s-au realizat peste 200.000 de astfel de operaţii”, a explicat dr. Traian Romeo Ursu, pentru SănătateaTV.
Deşi în primă instanţă medicul Traian Romeo Ursu a fost găsit vinovat de malpraxis şi condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare şi la plata unor despăgubiri băneşti în valoare de 500 mii euro, anchetele realizate de Institutul de Medicină Legală “Mina Minovici” şi Colegiul Medicilor, l-au găsit nevinovat.
“Institutul de Medicină Legală şi Colegiul Medicilor au stabilit că nu este vorba de culpă medicală, ci de o complicaţie posibilă, apărută în urma unei astfel de operaţii. Nu mi-a fost ridicat dreptul de liberă practică şi nici nu a fost luată împotriva mea vreo măsură administrativă de către conducerea spitalului”, a explicat dr. Ursu.
Conf. Dr. Ion Cristian Stoica, managerul general al Spitalul de Ortopedie Foişor din Capitală a declarat că doctorul Ursu se afla în sala de operaţii chiar în momentul desfăşurării convorbirii cu reporterul SănătateaTV. “Dr. Ursu este un medic competent, iar cazul de malpraxis condamnat în justiţie în primă instanţă se înscrie la rubrica complicaţii posibile ce pot să apară în timpul unei astfel de intervenţii. Nu avem niciun motiv să îl sancţionăm până când procesul nu se va finaliza”, a declarat pentru SănătateaTV, conf. Dr. Ion Cristian Stoica.
Sursa: http://www.sanatateatv.ro/stiri-medicale/medicul-condamnat-pentru-malpraxis-continua-sa-opereze/
Ploieşti: Un nou posibil caz de malpraxis la Maternitatea din Ploieşti
Părinţii unei fetiţe de numai patru zile cer să li se facă dreptate după ce copilul pe care şi l-au dorit atât de mult a fost externat din Maternitatea din Ploieşti cu umărul fracturat. Oamenii au depus reclamaţie la Colegiul Medicilor Prahova împotriva cadrelor medicale care s-au ocupat de fetiţa lor.
În urmă cu cinci zile, prahoveanca Aurelia Constantin, în vârstă de 26 de ani, a adus pe lume o fetiţă de 3,2 kilograme. Femeia spune că, imediat după naştere, medicii i-au lăudat copilul zicând despre el că s-a născut sănătos, fără probleme.
Numai că, în ziua în care trebuia să se externeze din spital, Aurelia a descoperit că micuţa căreia i-a dat viaţă are umărul fracturat. “Am văzut abia după ce mi-au desfăşat-o. Avea o ditamai vânătaia. Sunt tare speriată şi cer să mi se facă dreptate. Ne-am dorit acest copil tare mult şi am urmat un tratament ca să-l pot avea. Cadrele medicale mi-au ascuns adevărul până în ziua în care trebuia să fiu externată”, a spus cu ochii în lacrimi tânăra mamă.
“Se întâmplă frecvent astfel de accidente sau incidente în timpul naşterii, mai ales când copilul este prea mare. Este vorba despre elasticitatea oaselor. Dintr-o medie de 20-30 de naşteri într-o singură zi se poate să avem câte un astfel de caz. Viaţa copilului nu este pusă în pericol”, a declarat medicul Călin Boeru, directorul Spitalului de Obstretică Ginecologie din Ploieşti.
Este al patrulea caz de acest gen, din 2009, care va fi anchetat de Colegiul Medicilor Prahova.
Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/ploiesti-un-nou-posibil-caz-de-malpraxis-la-maternitatea-din-ploiesti.html
În urmă cu cinci zile, prahoveanca Aurelia Constantin, în vârstă de 26 de ani, a adus pe lume o fetiţă de 3,2 kilograme. Femeia spune că, imediat după naştere, medicii i-au lăudat copilul zicând despre el că s-a născut sănătos, fără probleme.
Numai că, în ziua în care trebuia să se externeze din spital, Aurelia a descoperit că micuţa căreia i-a dat viaţă are umărul fracturat. “Am văzut abia după ce mi-au desfăşat-o. Avea o ditamai vânătaia. Sunt tare speriată şi cer să mi se facă dreptate. Ne-am dorit acest copil tare mult şi am urmat un tratament ca să-l pot avea. Cadrele medicale mi-au ascuns adevărul până în ziua în care trebuia să fiu externată”, a spus cu ochii în lacrimi tânăra mamă.
“Se întâmplă frecvent astfel de accidente sau incidente în timpul naşterii, mai ales când copilul este prea mare. Este vorba despre elasticitatea oaselor. Dintr-o medie de 20-30 de naşteri într-o singură zi se poate să avem câte un astfel de caz. Viaţa copilului nu este pusă în pericol”, a declarat medicul Călin Boeru, directorul Spitalului de Obstretică Ginecologie din Ploieşti.
Este al patrulea caz de acest gen, din 2009, care va fi anchetat de Colegiul Medicilor Prahova.
Sursa: http://www.adevarul.ro/articole/ploiesti-un-nou-posibil-caz-de-malpraxis-la-maternitatea-din-ploiesti.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)