Un copil de trei ani a murit azi la Centrul Medical Unirea. Părinţii au sesizat Poliţia Capitalei pentru că, au spus ei, decesul copilului a avut loc după ce medicii i-au făcut o injecţie. Tatăl copilului decedat luni la CMU, după un examen RMN, susţine că medicii nu l-au avertizat în privinţa riscurilor anesteziei
"Nu ne-au avertizat că ar fi riscuri la anestezie. Ne-au spus doar să nu îi dăm de mâncare dimineaţa", a declarat, pentru NewsIn, Ciprian Constantineanu, tatăl copilului.
Defibrilatorul folosit iniţial pentru resuscitarea copilului nu a funcţionat şi a fost utilizat un alt aparat, adus în 2 minute de la Maternitatea Regina Maria, aflată lângă CMU Băneasa, a declarat, pentru NewsIn, directorul centrului, Alexandru Popescu.
Potrivit tatălui, însă, cel de al doilea defibrilator a fost adus între 15 şi 30 de minute de la constatarea defecţiunilor la primul aparat.
Copilul a mai făcut investigaţii şi în alte clinici şi nu a avut probleme, susţine tatăl. "Am ales această clinică pentru că ni s-a spus că are cel mai performant aparat de RMN şi nu m-am gândit că nu au defibrilatoare funcţionale şi personal medical", a adăugat Ciprian Constantineanu.
Reprezentanţii centrului medical susţin că micuţul a suferit un stop cardio-respirator. Aceştia susţin că cel mic avea o afecţiune cerebrală gravă încă de la naştere şi a fost trimis la centru pentru investigaţii cu rezonanţă magnetică.
Reprezentanţiii Colegiului Medicilor Bucureşti susţin că nu au primit nicio sesizare din partea părinţilor, dar că este posibil să se autosesizeze mâine în acest caz şi că vor demara o anchetă.
"Urmează să se facă o anchetă de către de experţii Colegiului Medicilor care se va întemeia pe analiza documentelor, pe interogarea medicilor, a membrilor familiei. La finalul anchetei vom avea o concluzie pe care o vom aduce la cunoştinţă", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor, Ion Lascăr.
luni, 29 iunie 2009
miercuri, 17 iunie 2009
"Eram obosit", scuza unui doctor care a uitat un tifon in corpul unei femei
Acuzatii de malpraxis la Galati. O tanara mamica si-a pierdut o parte dintr-un ovar, dupa ce medicul care i-a facut operatia de cezariana i-a uitat in pantece o bucata de tifon.
Culmea, doctorul acuzat nu exclude sa fi gresit - era foarte obosit atunci, isi aminteste el. Nu este insa primul scandal in care e implicat. In urma cu sase luni, a asistat la nasterea unui copil care a venit pe lume cu un picior rupt.
Andreea Ionescu a adus pe lume in februarie primul sau copil. Totul parea ca decurge bine, insa dupa o luna, a inceput sa aiba dureri ingrozitoare. Abia cand a ajuns la o clinica din Iasi a aflat ce avea.
Tanara si sotul ei au ramas socati cand au aflat diagnosticul. Apoi le-au ajuns la urechi si celelalte acuzatii care planeaza in jurul medicului.
Oamenii sunt hotarati sa faca plangere penale impotriva medicului, dar si a conducerii spitalului, care pare sa nu ia masuri in ceea ce-l priveste. Reactia lui dupa acest incident este uimitoare.
Pana cand autoritatile se vor pronunta, tanara mama si-a angajat deja un avocat si are de gand sa-l dea pe medic in judecata.
Sursa http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/eram-obosit-scuza-unui-doctor-care-a-uitat-un-tifon-in-corpul-unei-femei.html
Culmea, doctorul acuzat nu exclude sa fi gresit - era foarte obosit atunci, isi aminteste el. Nu este insa primul scandal in care e implicat. In urma cu sase luni, a asistat la nasterea unui copil care a venit pe lume cu un picior rupt.
Andreea Ionescu a adus pe lume in februarie primul sau copil. Totul parea ca decurge bine, insa dupa o luna, a inceput sa aiba dureri ingrozitoare. Abia cand a ajuns la o clinica din Iasi a aflat ce avea.
Tanara si sotul ei au ramas socati cand au aflat diagnosticul. Apoi le-au ajuns la urechi si celelalte acuzatii care planeaza in jurul medicului.
Oamenii sunt hotarati sa faca plangere penale impotriva medicului, dar si a conducerii spitalului, care pare sa nu ia masuri in ceea ce-l priveste. Reactia lui dupa acest incident este uimitoare.
Pana cand autoritatile se vor pronunta, tanara mama si-a angajat deja un avocat si are de gand sa-l dea pe medic in judecata.
Sursa http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/eram-obosit-scuza-unui-doctor-care-a-uitat-un-tifon-in-corpul-unei-femei.html
marți, 16 iunie 2009
Maternitatea Odobeşti: să naşti în ţipetele pacienţilor de la psihiatrie
Mai întâi o confundăm cu o asistentă, până când ne pune următoarea întrebare: “Eu sufăr după un băiat, credeţi că o să mă mai vindec?”. În spatele ei, o altă femeie urlă în lacrimi versuri din Apocalipsă şi îşi face cruci. Frumoasa curte a Spitalului Orăşenesc Odobeşti este rezervată pentru pacienţii cu nevroze şi forme uşoare de schizofrenie. La doi paşi este ceea ce a mai rămas din maternitate. Intrăm şi dăm de un coridor întunecos. Banii nu prisosesc aici, deci nu are niciun rost să se ardă tuburile fluorescente de pomană.
Maternitatea, ca tot spitalul de altfel, scârţâie din încheieturi şi este peticită stângaci cu elemente de modernitate. Un strat subţire de var acoperă grinzile de lemn ale tavanului. Câteva ferestre au fost înlocuite cu termopane, dar lucrarea nu este făcută aşa cum trebuie. Mai trebuie tencuiţi pereţii care lasă la iveală cărămida vehe. Faianţa veche de zeci de ani stă să cadă. Secţia constă în cinci paturi, mâncate de rugină, cât or fi ele din inox. Câteva chiuvete cu robinete de plastic s-au îngălbenit de vreme. În salonul pentru mame şi copii găseşti nişte cădiţe mai moderne, în care asistentele le învaţă pe mămici cum să îşi îmbăieze pruncii. “Luate pe pile”, ni se explică. Altfel, totul sclipeşte de curăţenie, un fel de definiţie a ceea ce înseamnă sărăcia lucie. De afară se aud din nou urletele citând Apocalipsa ale pacientei ieşite la aer, în curte.
„Cândva, am găzduit maternitatea judeţeană”
Rămas singur să aducă pe lume copiii care se nasc aici este doctorul Petru Angheluţă. Are 64 de ani şi a apucat şi zile mai bune în spitalul din Odobeşti. „Ăsta a fost un spital mare, la 230 de paturi, cu 50 de paturi pe secţie. Acum a rămas foarte sărac, la a treia sau a patra parte din ce era. Maternitatea a rămas numai pentru naşteri normale, fără posibilitatea de intervenţie chirurgicală. La operaţii cezariene mă refer”. Pomeneşte des de ceea ce a fost spitalul cândva – un loc al inovaţiilor. „Eu am fost primul aici care a instituit sistemul acesta în care mama poate sta în aceeaşi cameră cu copilul. Încă înainte de ‘89. Eram printre puţinele maternităţi din ţară care aveau sistemul acesta.
După aceea, însă, maternitatea s-a degradat, s-a redus numărul de paturi, deşi zona are o natalitate destul de mărişoară. Partea proastă este că nu poţi să intervii în mod chirurgical, iar situaţii sunt destule. Nu mai avem anestezist. Cel pe care l-am şcolarizat cinci ani de zile l-au luat alţii de-a gata... În pionierat, când am venit eu aici prima dată, operam împreună cu asistenta şi nu am avut niciun eşec. Făceam şi anestezii peridurale, foarte rare pe vremea aia”, povesteşte doctorul Angheluţă. „A fost o perioadă când am găzduit şi maternitatea judeţeană, a fost la ei o infecţie mare cu un microb tare tâmpit, de care se scapă greu. Şi au venit aici de la Focşani cu toată trupa. Au stat vreo câteva luni”.
Echipament luat prin relaţii
În lipsa banilor de la minister, medicii se descurcă aşa cum au pot. Cu pile şi relaţii. „În general, spitalele mici sunt marginalizate. Spitalele judeţene primesc caimacul, cele mai mici – mă-sa pe gheaţă! M-am zbătut acum doi ani şi am făcut rost de un aparat pentru radiografii, pe relaţii. Până atunci aveam unul din ‘72... La fel, aparatele de laborator erau tot de prin anii ăia. Am mai avut o relaţie, un amic odobeştean, care a fost ambasador prin Olanda... Cu ajutorul lui, vreo 4 ani de zile am avut o colaborare cu un ONG care ne-a mai dotat cu nişte paturi, nişte noptiere... Nu noi, dar faţă de paturile de campanie pe care le aveam noi, făcute din plasă... Ar mai trebui un monitor materno-fetal, asta nu avem. Incubator avem, dar este mai vechişor aşa. Încă mai funcţionează, dar nu e performant”.
Doctorul Angheluţă se uită şi el neputincios la spitalul care scârţâie. „Clădirea este foarte veche. Anul trecut am reuşit să punem nişte termopane, dar nu am reuşit să tencuim pe lângă ele sau să zugrăvim. Avem faianţă luată, dar nu avem bani să o punem. Ne trebuie câteva sute de milioane... Treburile astea le mai făceam cu oamenii noştri, aveam mecanic, instalator... Acum am rămas cu un zidar – zugrav, un electrician şi unul care dă drumul la centrala termică. Nici nu mai ştii cum să tragi de ei. Îşi ia unul concediu, suntem în pană! Clădirea e veche, ba se sparge o ţeavă, ba eu ştiu ce mă-sa pe gheaţă se mai întâmplă, ba pică o priză... Chestii de genul ăsta...”
„Nasc acasă, nasc pe coclauri”
În lipsa anestezistului, la Odobeşti nu se poate naşte decât normal. Cazurile care necesită intervenţie chirurgicală sunt duse la Focşani. Sunt şi cazuri, însă, în care pacientele nu apucă să vină nici măcar în Odobeşti. „Am avut acum câteva zile una care a născut acasă, bineînţeles, prematur. Era la a cincea sau a şasea naştere. Gemeni... Unul la un kil două sute, viu, unul mort. Cu retenţie de placentă... A venit la spital, i-am scos placenta, pe ea am rezolvat-o. A murit însă şi al doilea”... Doctorul Angheluţă zice că astfel de situaţii nu sunt rare. „Sunt multe cazuri în care nasc acasă, nasc pe coclauri, mai ales cele care trăiesc prin cătune. Ajung la noi cu retenţie de placentă. Unele vin pe jos, altele în căruţe, după nu ştiu câte ore de la naştere. Am avut şi nişte cazuri, cinci - şase - şapte ore cu retenţie de placentă. Aia poate să moară de 10 ori în intervalul ăsta! Astea care sunt la a treia, a patra naştere au timpul de travaliu mult mai scurt. Până a sunat la 112, cât îşi mai fac bocceluţa pentru maternitate, dacă o hurducăie de două ori în salvare, naşte!”
Info plus:
Maternitatea Spitalului Orăşenesc Odobeşti
Un medic
4 moaşe
4 infirmiere
În medie, 20 de naşteri pe lună
Sursa: http://www.gandul.info/viata/maternitatea-odobesti-sa-nasti-in-tipetele-pacientilor-de-la-psihiatrie.html?3931;4554985
Maternitatea, ca tot spitalul de altfel, scârţâie din încheieturi şi este peticită stângaci cu elemente de modernitate. Un strat subţire de var acoperă grinzile de lemn ale tavanului. Câteva ferestre au fost înlocuite cu termopane, dar lucrarea nu este făcută aşa cum trebuie. Mai trebuie tencuiţi pereţii care lasă la iveală cărămida vehe. Faianţa veche de zeci de ani stă să cadă. Secţia constă în cinci paturi, mâncate de rugină, cât or fi ele din inox. Câteva chiuvete cu robinete de plastic s-au îngălbenit de vreme. În salonul pentru mame şi copii găseşti nişte cădiţe mai moderne, în care asistentele le învaţă pe mămici cum să îşi îmbăieze pruncii. “Luate pe pile”, ni se explică. Altfel, totul sclipeşte de curăţenie, un fel de definiţie a ceea ce înseamnă sărăcia lucie. De afară se aud din nou urletele citând Apocalipsa ale pacientei ieşite la aer, în curte.
„Cândva, am găzduit maternitatea judeţeană”
Rămas singur să aducă pe lume copiii care se nasc aici este doctorul Petru Angheluţă. Are 64 de ani şi a apucat şi zile mai bune în spitalul din Odobeşti. „Ăsta a fost un spital mare, la 230 de paturi, cu 50 de paturi pe secţie. Acum a rămas foarte sărac, la a treia sau a patra parte din ce era. Maternitatea a rămas numai pentru naşteri normale, fără posibilitatea de intervenţie chirurgicală. La operaţii cezariene mă refer”. Pomeneşte des de ceea ce a fost spitalul cândva – un loc al inovaţiilor. „Eu am fost primul aici care a instituit sistemul acesta în care mama poate sta în aceeaşi cameră cu copilul. Încă înainte de ‘89. Eram printre puţinele maternităţi din ţară care aveau sistemul acesta.
După aceea, însă, maternitatea s-a degradat, s-a redus numărul de paturi, deşi zona are o natalitate destul de mărişoară. Partea proastă este că nu poţi să intervii în mod chirurgical, iar situaţii sunt destule. Nu mai avem anestezist. Cel pe care l-am şcolarizat cinci ani de zile l-au luat alţii de-a gata... În pionierat, când am venit eu aici prima dată, operam împreună cu asistenta şi nu am avut niciun eşec. Făceam şi anestezii peridurale, foarte rare pe vremea aia”, povesteşte doctorul Angheluţă. „A fost o perioadă când am găzduit şi maternitatea judeţeană, a fost la ei o infecţie mare cu un microb tare tâmpit, de care se scapă greu. Şi au venit aici de la Focşani cu toată trupa. Au stat vreo câteva luni”.
Echipament luat prin relaţii
În lipsa banilor de la minister, medicii se descurcă aşa cum au pot. Cu pile şi relaţii. „În general, spitalele mici sunt marginalizate. Spitalele judeţene primesc caimacul, cele mai mici – mă-sa pe gheaţă! M-am zbătut acum doi ani şi am făcut rost de un aparat pentru radiografii, pe relaţii. Până atunci aveam unul din ‘72... La fel, aparatele de laborator erau tot de prin anii ăia. Am mai avut o relaţie, un amic odobeştean, care a fost ambasador prin Olanda... Cu ajutorul lui, vreo 4 ani de zile am avut o colaborare cu un ONG care ne-a mai dotat cu nişte paturi, nişte noptiere... Nu noi, dar faţă de paturile de campanie pe care le aveam noi, făcute din plasă... Ar mai trebui un monitor materno-fetal, asta nu avem. Incubator avem, dar este mai vechişor aşa. Încă mai funcţionează, dar nu e performant”.
Doctorul Angheluţă se uită şi el neputincios la spitalul care scârţâie. „Clădirea este foarte veche. Anul trecut am reuşit să punem nişte termopane, dar nu am reuşit să tencuim pe lângă ele sau să zugrăvim. Avem faianţă luată, dar nu avem bani să o punem. Ne trebuie câteva sute de milioane... Treburile astea le mai făceam cu oamenii noştri, aveam mecanic, instalator... Acum am rămas cu un zidar – zugrav, un electrician şi unul care dă drumul la centrala termică. Nici nu mai ştii cum să tragi de ei. Îşi ia unul concediu, suntem în pană! Clădirea e veche, ba se sparge o ţeavă, ba eu ştiu ce mă-sa pe gheaţă se mai întâmplă, ba pică o priză... Chestii de genul ăsta...”
„Nasc acasă, nasc pe coclauri”
În lipsa anestezistului, la Odobeşti nu se poate naşte decât normal. Cazurile care necesită intervenţie chirurgicală sunt duse la Focşani. Sunt şi cazuri, însă, în care pacientele nu apucă să vină nici măcar în Odobeşti. „Am avut acum câteva zile una care a născut acasă, bineînţeles, prematur. Era la a cincea sau a şasea naştere. Gemeni... Unul la un kil două sute, viu, unul mort. Cu retenţie de placentă... A venit la spital, i-am scos placenta, pe ea am rezolvat-o. A murit însă şi al doilea”... Doctorul Angheluţă zice că astfel de situaţii nu sunt rare. „Sunt multe cazuri în care nasc acasă, nasc pe coclauri, mai ales cele care trăiesc prin cătune. Ajung la noi cu retenţie de placentă. Unele vin pe jos, altele în căruţe, după nu ştiu câte ore de la naştere. Am avut şi nişte cazuri, cinci - şase - şapte ore cu retenţie de placentă. Aia poate să moară de 10 ori în intervalul ăsta! Astea care sunt la a treia, a patra naştere au timpul de travaliu mult mai scurt. Până a sunat la 112, cât îşi mai fac bocceluţa pentru maternitate, dacă o hurducăie de două ori în salvare, naşte!”
Info plus:
Maternitatea Spitalului Orăşenesc Odobeşti
Un medic
4 moaşe
4 infirmiere
În medie, 20 de naşteri pe lună
Sursa: http://www.gandul.info/viata/maternitatea-odobesti-sa-nasti-in-tipetele-pacientilor-de-la-psihiatrie.html?3931;4554985
Maternitatea Lugoj: naşteri la gura sobei
„Nu poţi să laşi femeia să nască în condiţii de peşteră. Au fost situaţii când am venit cu lemnele în plasă, de acasă”
„Uitaţi lista de la farmacie, cu ce am cerut şi ce am primit: sunt pagini întregi pe care sunt mai multe linii, adică nu aveau, decât cifre”
În timp ce gravida stă să nască, una dintre asistente mai fuge să bage un lemn pe foc. Scena nu se petrece în vreun film despre viaţa la 1900, ci „din când în când” la secţia obstetrică ginecologie a Spitalului Municipal din Lugoj. Teracota este singura salvare când se taie căldura la calorifer „Se mai întâmplă să rămânem fără lemne la sala de naşteri. Atunci mai împrumutăm de la nou-născuţi. Au fost situaţii când am venit cu lemnele în plasă, de acasă. Spitalul nu mai avea rezerve. Nu poţi să laşi femeia să nască în condiţii de peşteră. În ultimul an lucrurile s-au mai îndreptat de când au reparat o centrală. În martie, tot am mai făcut de câteva ori focul”, povesteşte asistenta Otilia Simion.
Doctorul primar Gheorghe Albulescu, şeful de secţie, continuă povestea incredibilă a maternităţii adăpostite în clădirea ridicată la 1912: „Nu mai ţin minte de când nu am mai primit o trusă completă pentru naşteri. Instrumentarul astă este din perioada studenţiei, când făceam aici practică. Adică, din timpul comuniştilor, de prin anii 80”. Rând pe rând, din cutia îndoită de metal, scoate o chiuretă „care e veche de când spitalul şi pe care noi am recondiţionat-o”, o pensă cu vârful mâncat ca de molii şi două valve cu metalul ciupit. Peisajul este completat de o masă de naşteri cu telecomandă primită „de la stat”.
Ajutoarele din Danemarca, salvarea de moment
Noroc cu ajutoarele care mai vin din când în când. O româncă plecată în Danemarca s-a întors la maternitatea din Lugoj după ce a născut. Nu a venit cu mâna goală. A adus lenjerii de pat şi perfuzoare. Care sunt, acum, cam pe terminate. „Nu putem risca să rămânem fără perfuzoare şi branule la vreo urgenţă. Că nu se ştie când se întâmplă să ai o situaţie critică. Aşa că iar am început să trimitem gravidele sau aparţinătorii să-şi cumpere de la farmacie, ca apoi să completăm stocul. Să nu mai vorbim de seringi sau alte materiale de genul ăsta. Este obişnuinţă deja să facem lucrul ăsta. Uitaţi lista de la farmacie, cu ce am cerut ca necesar şi ce am primit. Sunt pagini întregi pe care sunt mai multe linii, adică nu aveau, decât cifre. Nici n-are rost să mă duc până nu întreb dacă au ceva să ne dea”, povesteşte revoltată una dintre asistente.
Meniul oficial pentru gravide este „la mic dejun pâine, margarină, marmeladă sau uneori un triunghi de brânză topită, la prânz zeamă de cartofi fără nimic şi pilaf de orez, iar la cină macaroane cu griş. Fără zahăr”. Medicamente pentru menţinerea sarcinii, de exemplu, se văd în spital doar când pacientele şi le cumpără singure. Unei paciente, aflată la a cincea naştere, nu i s-a mai relaxat uterul. „Curgea sângele în valuri. Noroc că aveam de la o firmă lăsate în custodie - adică le plătim, dacă le consumăm - şase flacoane de Novo seven pentru coagularea rapidă a sângelui. Am reuşit să o operăm, să-i scoatem uterul şi să-i salvăm viaţa. Dacă o trimiteam la Timişoara, murea pe drum”, povesteşte medicul.
La secţia de nou-născuţi a sosit aparatura performantă, care stă nefolosită pentru simplul fapt că nu este decât un medic neonatolog care nu poate face gardă non-stop pentru a supraveghea micuţii conectaţi la echipamente.
Anesteziştii şi ruleta rusească
Reîntors în ţară, după fuga în Germania - „pentru că nu suportam stresul să vină securistul sau miliţianul să te aresteze că ziceau două că ai ajutat-o pe una să facă avort” - şeful maternităţii ştie foarte bine că „neamţul sau oricine te ajută o dată când te vede că ţi-e greu. O face şi a doua oară, dar a treia oară te lasă să te descurci şi singur”. Încearcă să găsească o soluţie la cererea conducerii spitalului de a reduce costurile. „Cum să fac obstetrica să fie o chestie rentabilă? Pot eu să aduc gravidele de peste tot să nască aici? Am făcut o simulare pe calculator. Dacă tăiem salariile tuturor medicilor din secţie timp de şase luni, tot nu facem mare economie”, spune şeful de secţie. Şi, pe lângă bani, mai are o mare problemă. În tot spitalul din Lugoj sunt doar doi anestezişti. Dacă gravida naşte în timpul programului, e bine. Ruleta rusească începe după aceea. „Sunt cazuri în aparenţă fără probleme. Dacă ar fi măcar trei anestezişti, ar putea face gardă. Aşa, noaptea, sunăm după ei să vină repede de acasă.
Sunt situaţii extrem de grave în care trebuie să intervii în câteva minute altfel moare pacientul. Am avut un caz de embolie amiotică. Aproape ieşise capul copilului când am văzut că femeia începe să se învineţească brusc pe la urechi, pe la gură. Imediat, am dus-o la cezariană. Am salvat copilul şi pe ea. Am trimis-o întubată la Timişoara şi acum e bine. Dacă nu interveneam atunci, murea în câteva minute. Embolia amiotică are o rată de mortalitate, conform americanilor, de 62-85%. Nu este nici un semn înainte. E ca un fulger pe cer senin. În toată activitatea mea de ginecolog am avut trei cazuri de embolie amiotică”, povesteşte doctorul Gheorghe Albulescu.
Viitorul sună sumbru pentru secţie, în condiţiile în care se anunţă noi posibile reduceri de personal. La ora actuală, în spitalul de la Lugoj anual sunt aproximativ 600 de naşteri („la paritate cu cererile de avort care sunt de peste 500 în aceeaşi perioadă”), procentul de cezariene fiind de 16% .Visul de a avea saloane în care mamele să stea împreună cu nou-născuţii pare o utopie: „Ar trebui să găuresc tot spitalul ca să trag cabluri şi tot ce trebuie. Nu sunt bani. Din ce am primit, am reuşit să facem doar o vopsire superficială. Am igienizat secţia să nu moară copiii cu zile”.
Info plus:
Maternitatea Spitalului Municipal Lugoj
5 medici primari
1 medic specialist
16 asistente
45 de paturi
600 de naşteri pe an
Sursa: http://www.gandul.info/viata/maternitatea-lugoj-nasteri-la-gura-sobei.html?3931;4560311
„Uitaţi lista de la farmacie, cu ce am cerut şi ce am primit: sunt pagini întregi pe care sunt mai multe linii, adică nu aveau, decât cifre”
În timp ce gravida stă să nască, una dintre asistente mai fuge să bage un lemn pe foc. Scena nu se petrece în vreun film despre viaţa la 1900, ci „din când în când” la secţia obstetrică ginecologie a Spitalului Municipal din Lugoj. Teracota este singura salvare când se taie căldura la calorifer „Se mai întâmplă să rămânem fără lemne la sala de naşteri. Atunci mai împrumutăm de la nou-născuţi. Au fost situaţii când am venit cu lemnele în plasă, de acasă. Spitalul nu mai avea rezerve. Nu poţi să laşi femeia să nască în condiţii de peşteră. În ultimul an lucrurile s-au mai îndreptat de când au reparat o centrală. În martie, tot am mai făcut de câteva ori focul”, povesteşte asistenta Otilia Simion.
Doctorul primar Gheorghe Albulescu, şeful de secţie, continuă povestea incredibilă a maternităţii adăpostite în clădirea ridicată la 1912: „Nu mai ţin minte de când nu am mai primit o trusă completă pentru naşteri. Instrumentarul astă este din perioada studenţiei, când făceam aici practică. Adică, din timpul comuniştilor, de prin anii 80”. Rând pe rând, din cutia îndoită de metal, scoate o chiuretă „care e veche de când spitalul şi pe care noi am recondiţionat-o”, o pensă cu vârful mâncat ca de molii şi două valve cu metalul ciupit. Peisajul este completat de o masă de naşteri cu telecomandă primită „de la stat”.
Ajutoarele din Danemarca, salvarea de moment
Noroc cu ajutoarele care mai vin din când în când. O româncă plecată în Danemarca s-a întors la maternitatea din Lugoj după ce a născut. Nu a venit cu mâna goală. A adus lenjerii de pat şi perfuzoare. Care sunt, acum, cam pe terminate. „Nu putem risca să rămânem fără perfuzoare şi branule la vreo urgenţă. Că nu se ştie când se întâmplă să ai o situaţie critică. Aşa că iar am început să trimitem gravidele sau aparţinătorii să-şi cumpere de la farmacie, ca apoi să completăm stocul. Să nu mai vorbim de seringi sau alte materiale de genul ăsta. Este obişnuinţă deja să facem lucrul ăsta. Uitaţi lista de la farmacie, cu ce am cerut ca necesar şi ce am primit. Sunt pagini întregi pe care sunt mai multe linii, adică nu aveau, decât cifre. Nici n-are rost să mă duc până nu întreb dacă au ceva să ne dea”, povesteşte revoltată una dintre asistente.
Meniul oficial pentru gravide este „la mic dejun pâine, margarină, marmeladă sau uneori un triunghi de brânză topită, la prânz zeamă de cartofi fără nimic şi pilaf de orez, iar la cină macaroane cu griş. Fără zahăr”. Medicamente pentru menţinerea sarcinii, de exemplu, se văd în spital doar când pacientele şi le cumpără singure. Unei paciente, aflată la a cincea naştere, nu i s-a mai relaxat uterul. „Curgea sângele în valuri. Noroc că aveam de la o firmă lăsate în custodie - adică le plătim, dacă le consumăm - şase flacoane de Novo seven pentru coagularea rapidă a sângelui. Am reuşit să o operăm, să-i scoatem uterul şi să-i salvăm viaţa. Dacă o trimiteam la Timişoara, murea pe drum”, povesteşte medicul.
La secţia de nou-născuţi a sosit aparatura performantă, care stă nefolosită pentru simplul fapt că nu este decât un medic neonatolog care nu poate face gardă non-stop pentru a supraveghea micuţii conectaţi la echipamente.
Anesteziştii şi ruleta rusească
Reîntors în ţară, după fuga în Germania - „pentru că nu suportam stresul să vină securistul sau miliţianul să te aresteze că ziceau două că ai ajutat-o pe una să facă avort” - şeful maternităţii ştie foarte bine că „neamţul sau oricine te ajută o dată când te vede că ţi-e greu. O face şi a doua oară, dar a treia oară te lasă să te descurci şi singur”. Încearcă să găsească o soluţie la cererea conducerii spitalului de a reduce costurile. „Cum să fac obstetrica să fie o chestie rentabilă? Pot eu să aduc gravidele de peste tot să nască aici? Am făcut o simulare pe calculator. Dacă tăiem salariile tuturor medicilor din secţie timp de şase luni, tot nu facem mare economie”, spune şeful de secţie. Şi, pe lângă bani, mai are o mare problemă. În tot spitalul din Lugoj sunt doar doi anestezişti. Dacă gravida naşte în timpul programului, e bine. Ruleta rusească începe după aceea. „Sunt cazuri în aparenţă fără probleme. Dacă ar fi măcar trei anestezişti, ar putea face gardă. Aşa, noaptea, sunăm după ei să vină repede de acasă.
Sunt situaţii extrem de grave în care trebuie să intervii în câteva minute altfel moare pacientul. Am avut un caz de embolie amiotică. Aproape ieşise capul copilului când am văzut că femeia începe să se învineţească brusc pe la urechi, pe la gură. Imediat, am dus-o la cezariană. Am salvat copilul şi pe ea. Am trimis-o întubată la Timişoara şi acum e bine. Dacă nu interveneam atunci, murea în câteva minute. Embolia amiotică are o rată de mortalitate, conform americanilor, de 62-85%. Nu este nici un semn înainte. E ca un fulger pe cer senin. În toată activitatea mea de ginecolog am avut trei cazuri de embolie amiotică”, povesteşte doctorul Gheorghe Albulescu.
Viitorul sună sumbru pentru secţie, în condiţiile în care se anunţă noi posibile reduceri de personal. La ora actuală, în spitalul de la Lugoj anual sunt aproximativ 600 de naşteri („la paritate cu cererile de avort care sunt de peste 500 în aceeaşi perioadă”), procentul de cezariene fiind de 16% .Visul de a avea saloane în care mamele să stea împreună cu nou-născuţii pare o utopie: „Ar trebui să găuresc tot spitalul ca să trag cabluri şi tot ce trebuie. Nu sunt bani. Din ce am primit, am reuşit să facem doar o vopsire superficială. Am igienizat secţia să nu moară copiii cu zile”.
Info plus:
Maternitatea Spitalului Municipal Lugoj
5 medici primari
1 medic specialist
16 asistente
45 de paturi
600 de naşteri pe an
Sursa: http://www.gandul.info/viata/maternitatea-lugoj-nasteri-la-gura-sobei.html?3931;4560311
duminică, 14 iunie 2009
Cine greseste, nu plateste!
Mama copilului sustine ca in sala de nasteri a ramas singura, de la 6:40 pana la 7:25. In cele 45 de minunte n-a venit nimeni sa o vada. Copilul s-a nascut cu cordonul ombilical in jurul gatului, iar mama a aflat ca n-a fost resuscitat imediat, iar asta i-a provocat grave afectiuni neurologice.
Acum baiatul nu vorbeste, nu merge si nu mananca. Pentru a-l duce la tratament parintii vor cere in instanta daune materiale. Insa legea din Romania nu le ofera suport. Comisiile unde au reclamat neglijenta asistentelor si a medicilor n-au dat nici pana in ziua de azi un raspuns clar, iar ei se simt din ce in ce mai invinsi de sistem.
Despre legi care nu ajuta pacientii, despre medici care nu platesc atunci cand gresesc, despre un sistem care, in loc sa-i ajute, lupta impotriva celor care au nevoie de ajutor afli la "Romania, te iubesc".
Sursa: http://stirileprotv.ro/stiri/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-cine-greseste-nu-plateste.html
sâmbătă, 13 iunie 2009
Criza fatala in sanatatea bacauana: Maternitatea din Comanesti se inchide
O comisie de la Ministerul Sanatatii a efectuat astazi o ancheta la Spitalul Comanesti, dupa ce, saptamâna trecuta, o gravida si fatul ei au decedat in sala de travaliu. Femeia a fost internata si lasata fara asistenta de specialitate. Comisia de la Bucuresti si conducerea Directiei de Sanatate Publica au propus ministrului Sanatatii inchiderea maternitatii spitalului
din Comanesti.
Maria Pascu, de 33 de ani, din Palanca, s-a prezentat la Spitalul Orasenesc “Ioan Lascar” din Comanesti in dimineata zilei de 5 februarie. Medicul ginecolog Francisc Kanabe a examinat-o si a decis ca trebuie internata pentru nastere. Mai mult, chiar a recomandat administrarea unui medicament pentru provocarea nasterii. La ora 13.00, programul de lucru al doctorului s-a incheiat. Acesta a “predat” pacienta medicului chirurg de garda. In dupa-amiaza aceleeasi zile, gravidei i s-a facut rau dupa un examen de rutina in sala de travaliu si a decedat. Asistenta care se afla lânga gravida a chemat chirurgul de garda, insa nici mama, nici fatul nu au fost salvati. Necropsia a stabilit drept cauze ale mortii embolia pulmonara si stopul cardiorespirator. Cazul a fost raportat la Directia de Sanatate Publica si s-a efectuat o ancheta. Vineri, DSP a prezentat primele concluzii. “Inainte de a termina programul, dr. Kanabe ar fi trebuit sa transfere gravida la o maternitate de grad superior, unde sa i se acorde asistenta medicala, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. In sectia de obstetrica-ginecologie a spitalului din Comanesti nu exista decât un singur medic si nu se poate asigura linie de garda. De altfel, inca din 2006 am propus inchiderea acestei sectii”.
Ieri, o comisie ministeriala, condusa de secretarul de stat prof.dr. Aurel Nechita, s-a deplasat la Comanesti pentru o ancheta administrativa. La finalul acesteia, s-a intocmit un proces-verbal cu propunerea de inchidere a sectiei de obstetrica-ginecologie a spitalului din Comanesti. “S-a propus inchiderea maternitatii cu data de azi (9 februarie, n.r.), ne-a declarat dr. Popescu. Pacientele vor fi dirijate spre Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Dr. Francisc Kanabe poate desfasura in continuare activitate in policlinica spitalului.” DSP nu poate face propuneri decât pe linie administrativa. “Ancheta in cazul dr. Kanabe va fi inaintata Colegiului Medicilor”, a precizat directorul DSP. Intrunit aseara, Biroul Executiv al Colegiului Medicilor a demarat propria sa ancheta in acest caz.
Primarul acuza
Primarul din Comanesti, Viorel Miron, crede ca propunerea de inchidere a a maternitatii este exagerata. “Ce s-a intâmplat a fost o nenorocire, un ghinion. Se putea intâmpla in cea mai mare clinica din tara. Se moare de embolie pulmonara. Nu spune nimeni ca un chirurg, un internist si dr. Kanabe, care a venit in câteva minute, au incercat sa o resusciteze pe gravida 20 de minute. De trei ani, conducerea DSP incearca inchiderea maternitatii care functionat timp de 50 de ani, cu acte in regula.” Viorel Miron crede ca se urmareste inchiderea intregului spital din Comanesti. “Se incearca distrugerea acestui spital. Daca va fi inchis, comanestenii vor iesi in strada!”
Sursa: http://www.desteptarea.ro/criza-fatala-in-sanatatea-bacauana-maternitatea-din-comanesti-se-inchide.html
din Comanesti.
Maria Pascu, de 33 de ani, din Palanca, s-a prezentat la Spitalul Orasenesc “Ioan Lascar” din Comanesti in dimineata zilei de 5 februarie. Medicul ginecolog Francisc Kanabe a examinat-o si a decis ca trebuie internata pentru nastere. Mai mult, chiar a recomandat administrarea unui medicament pentru provocarea nasterii. La ora 13.00, programul de lucru al doctorului s-a incheiat. Acesta a “predat” pacienta medicului chirurg de garda. In dupa-amiaza aceleeasi zile, gravidei i s-a facut rau dupa un examen de rutina in sala de travaliu si a decedat. Asistenta care se afla lânga gravida a chemat chirurgul de garda, insa nici mama, nici fatul nu au fost salvati. Necropsia a stabilit drept cauze ale mortii embolia pulmonara si stopul cardiorespirator. Cazul a fost raportat la Directia de Sanatate Publica si s-a efectuat o ancheta. Vineri, DSP a prezentat primele concluzii. “Inainte de a termina programul, dr. Kanabe ar fi trebuit sa transfere gravida la o maternitate de grad superior, unde sa i se acorde asistenta medicala, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. In sectia de obstetrica-ginecologie a spitalului din Comanesti nu exista decât un singur medic si nu se poate asigura linie de garda. De altfel, inca din 2006 am propus inchiderea acestei sectii”.
Ieri, o comisie ministeriala, condusa de secretarul de stat prof.dr. Aurel Nechita, s-a deplasat la Comanesti pentru o ancheta administrativa. La finalul acesteia, s-a intocmit un proces-verbal cu propunerea de inchidere a sectiei de obstetrica-ginecologie a spitalului din Comanesti. “S-a propus inchiderea maternitatii cu data de azi (9 februarie, n.r.), ne-a declarat dr. Popescu. Pacientele vor fi dirijate spre Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Dr. Francisc Kanabe poate desfasura in continuare activitate in policlinica spitalului.” DSP nu poate face propuneri decât pe linie administrativa. “Ancheta in cazul dr. Kanabe va fi inaintata Colegiului Medicilor”, a precizat directorul DSP. Intrunit aseara, Biroul Executiv al Colegiului Medicilor a demarat propria sa ancheta in acest caz.
Primarul acuza
Primarul din Comanesti, Viorel Miron, crede ca propunerea de inchidere a a maternitatii este exagerata. “Ce s-a intâmplat a fost o nenorocire, un ghinion. Se putea intâmpla in cea mai mare clinica din tara. Se moare de embolie pulmonara. Nu spune nimeni ca un chirurg, un internist si dr. Kanabe, care a venit in câteva minute, au incercat sa o resusciteze pe gravida 20 de minute. De trei ani, conducerea DSP incearca inchiderea maternitatii care functionat timp de 50 de ani, cu acte in regula.” Viorel Miron crede ca se urmareste inchiderea intregului spital din Comanesti. “Se incearca distrugerea acestui spital. Daca va fi inchis, comanestenii vor iesi in strada!”
Sursa: http://www.desteptarea.ro/criza-fatala-in-sanatatea-bacauana-maternitatea-din-comanesti-se-inchide.html
Copil tăiat bucăţi înainte de naştere
Doina Brandabur (39 de ani) este mamă a trei copii şi, în ciuda unei afecţiuni incurabile, femeia fiind bolnavă de diabet, şi-a mai dorit un bebeluş. Femeia trebuia să nască la sfîrşitul săptămînii trecute, însă, ceea ce ar fi trebuit să fie un eveniment fericit s-a încheiat cu o mare suferinţă. După ce au apucat-o chinurile facerii, Doina Brandabur a mers la Maternitatea Comăneşti, unde a fost asistată de o asistentă şi de medicul de gardă. Însă, copilul a murit înainte de a se naşte, din cauza mărimii, spun medicii. Bebeluşul avea 5 kilograme. Medicul a încercat să scoată copilul întreg din pîntecul mamei, dar pentru că nu a reuşit, i-a tăiat mîinile şi l-a scos. Femeia a fost trimisă apoi la Maternitatea Bacău, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale
P.S. Desi articolul este publicat de ceva vreme,consider ca este necesar sa apara aici pentru a se cunoaste situatia de la Comanesti.
Sursa :http://www.evenimentul.ro/articol/copil-taiat-bucati-inainte.html
P.S. Desi articolul este publicat de ceva vreme,consider ca este necesar sa apara aici pentru a se cunoaste situatia de la Comanesti.
Sursa :http://www.evenimentul.ro/articol/copil-taiat-bucati-inainte.html
Ancheta in cazul gravidei decedate la Comanesti
Cazul gravidei din Comanesti, care a murit la sfirsitul saptaminii trecute la nastere, pe masa de operatie, a intrat sub atentia Autoritatii de Sanatate Publica Bacau. Medicul Mihaela Popescu, directorul institutiei, a cerut sa se efectueze o ancheta la spital, ale carei rezultate le asteapta saptamina viitoare. Maria Pascu, de 33 de ani, din satul Palanca, a ajuns la spital pentru a aduce pe lume al doilea copil. Medicul spune ca a vrut sa ii faca cezariana femeii, dar ea a refuzat cu indirjire, dorind sa nasca natural. Cind i-a venit sorocul, pentru ca dilatatia nu era corespunzatoare, asistentele i-au dat o pastila, iar la scurt timp femeia a decedat pe masa de nastere. La fel, a murit si bebelusul. Medicii legisti au stabilit in urma autopsiei ca decesul a survenit din cauza unui edem pulmonar si al unui stop cardiorespirator. La Spitalul Comanesti gravidele sint asistate la nastere de catre un medic ginecolog, care in momentul tragediei iesise dintr-o garda de 36 de ore.
P.S. Desi articolul este mai vechi,consider ca este necesar sa apara aici,pentru a fi cunoscuta situatia de la Comanesti.
Sursa: http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2009/02/09/ancheta-in-cazul-gravidei-decedate-la-comanesti.html
P.S. Desi articolul este mai vechi,consider ca este necesar sa apara aici,pentru a fi cunoscuta situatia de la Comanesti.
Sursa: http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2009/02/09/ancheta-in-cazul-gravidei-decedate-la-comanesti.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)