Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor este cea care decide dacă un medic a greşit sau nu.
Peste 5.000 de români depun, anual, reclamaţii cu privire la modul în care au fost trataţi de medici atunci când au avut o problemă de sănătate. Din păcate, mai puţin de 100 de plângeri îşi găsesc rezolvare. Restul dosarelor depuse la Colegiul Medicilor „mor în faşă". Fie pacientul îşi retrage plângerea, fie medicul acuzat iese „basma curată".
Neglijenţa unor cadre medicale de la Spitalul Universitar din Bucureşti a făcut ca, astăzi, Sebastian Lungu, un bebeluş de trei luni şi jumătate, să nu vadă, să nu audă şi să nu se poată hrăni. Băieţelul s-a născut aproape mort, în dimineaţa zilei de 3 august, sufocat de cordonul ombilical înfăşurat de două ori în jurul gâtului.
Toate acestea din cauza unui travaliu prelungit al mamei: concret, deşi era gata să nască şi se vedea deja capul copilului, Alina Lungu, 30 de ani, a fost lăsată singură timp de 45 de minute, în sala de naşteri. N-a fost acolo nici Mirela Moarcăş, doctoriţa care trebuia să o asiste. N-a fost anunţat nici medicul de gardă din noaptea aceea, Cristian Rădoi.
Şi n-a fost nicio asistentă care să o supravegheze şi să tragă un semnal de alarmă, din pricină că Alina Lungu a avut ghinionul să nască exact când se făcea schimbul de ture.: asistenta Mariana Niţu a plecat la 6.40, cu 20 de minute înainte de 7, iar cealaltă, Silvia Roşca, a venit la patul mamei care se chinuia la 7.25. Culmea este că la Spitalul Universitar din Bucureşti n-a mai născut nicio femeie în noaptea aceea, aşa că problema aglomeraţiei şi a lipsei de timp pică din start.
Copilul are acum numeroase probleme neurologice, a început un program de recuperare încă de la şase săptămâni, este hrănit prin gavaj, adică prin intermediul unei sonde introduse pe gură. Alina şi Ionuţ, tinerii părinţi, sunt terifiaţi de ideea că băieţelul lor ar putea rămâne într-o stare de legumă, aşa că au încercat din răsputeri să găsească o soluţie.
Au contactact deja un institut din Germania, de la Hamburg, unde ar putea să-şi ducă bebeluşul pentru recuperare. Li s-a spus că tratamentul costă aproximativ 50.000 de euro.
„Parchetul" medicilor nu are vinovaţi
Traseul unei reclamaţii este lung şi anevoios, mai ales când ceri ajutorul unei instituţii care are în atribuţii, în primul rând, promovarea intereselor medicilor. Pacienţii sunt nevoiţi să aştepte cu lunile un semn de viaţă din partea celor care s-au angajat că le vor face dreptate. Este şi cazul familiei Lungu din Capitală, care într-o reclamaţie depusă în urmă cu două luni la Colegiul Medicilor din Bucureşti (CMB), acuza o parte din personalul unui spital bucureştean pentru că băieţelul lor a căpătat handicapuri la naştere. Birocraţia şi-a spus cuvântul şi în acest caz.
Pentru a fi siguri că vinovaţii vor fi traşi la răspundere, părinţii copilului au depus suplimentar o sesizare la Parchet. Colegiul Medicilor are şi el propriul "Parchet", şi anume Comisia de Disciplină, cea care decide dacă a existat sau nu o abatere deontologică sau neglijenţă profesională. Dacă ar fi să ne ghidăm după cazurile soluţionate, am putea spune că până acum rolul acestei comisii a fost mai mult simbolic. Raportul CMB pe 2006 arată că doar 37 de medici din Capitală s-au ales cu avertismente, mustrări şi vot de blam.
Medicii acuzaţi de malpraxis nu sunt cuprinşi în statistici
Potrivit dr. Liana Pleş, directorul Departamentului Jurisdicţie Profesională şi Litigii a CMB, nu intră în competenţa instituţiei acordarea de despăgubiri şi trimiterea medicilor la închisoare. La nivel naţional, statisticile cu medicii acuzaţi de malpraxis lipsesc cu desăvârşire. Colegiul Medicilor din România (CMR) nu are, nici acum, la zece ani de la înfiinţare, o bază de date de acest gen.
„Pe noi nu ne interesează să evidenţiem separat cazurile de malpraxis şi cele de încălcare a eticii şi deontologiei medicale. Ele sunt discutate de Comisia de malpraxis a Autorităţii de Sănătate Publică, singura care stabileşte un cuantum de despăgubire din asigurarea medicului", ne-a declarat dr. Gheorghe Borcean, vicepreşedintele Comisiei de Jurisdicţie din cadrul CMR.
Adică, medicii sunt "judecaţi" la fel, indiferent dacă s-au uitat urât la pacient sau i-a provocat o daună, fizică sau morală. Sancţiunile pentru medici sunt cinci: mustrare, avertisment, vot de blam, suspendarea activităţii pe o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an şi retragerea calităţii de membru al Colegiului (ceea ce echivalează cu retragerea dreptului de liberă practică). Până în prezent, doar chirurgul Naum Ciomu a rămas fără acest drept.
Ministrul Nicolăescu a criticat dur nesancţionarea malpraxisului
Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a criticat ieri dur Colegiul Medicilor, declarându-se convins că instituţia nu îşi face datoria. "Din păcate, membrii Colegiului nu fac decât muncă sindicală. A luat Colegiul Medicilor vreo măsură împotriva vreunui medic până acum?", s-a întrebat retoric ministrul.
Acesta a subliniat că foarte rar un medic este sancţionat pentru malpraxis, mai ales pentru că nu există protocoale terapeutice. Nicolăescu a mai anunţat că Sebastian Lungu, copilul cu handicapuri cauzate de neglijenţa doctorilor, va fi trimis la operaţie în străinătate pe banii ministerului. Costul tratamentului ar putea depăşi 50.000 de euro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu